S-Stop,please!(Gguktae)

20

Doar despre Jeongguk aici.;)

Strigătele zgomotoase ii făceau capul sa îl doare, trantidusi palma pe gura păcătoasa a fetei ce se zbătea agresiv pentru viața sa. O privea cu dezgust acele lacrimi ce curgeau ca o cascada pe pomeții ei făcuți iar asta ii îngreuna mai mult munca. A avut o provocare, sa fure o fata, așa ca in acel moment chiar avea nevoie sa ucide pe cineva pentru a își calma gândurile, a uita ce se întâmplase cu câteva ore in urma.

"Taci din gura, curva proasta" mârâie nervos lovindu-i fără sa stea pe gânduri obrazul acum plin de lacrimi și răni usturătoare. "Nu ma inerva mai mult decât sunt acum"

Fata înghițise nodul încercând sa își oprească suspinele. Jeongguk mai avea încă puțin și intra intr-o cădere nervoasa simntindu-și pur și simplu cum creierul începea sa scoată flăcări de furie.

Din cauza unei situații stupide, unei provocări stupide, Taehyung probabil va tine distanța de el, va crede ca a fost doar o joaca, ca a stat lângă el și ca profita pana
si-a luat doza. Doar gândul asta îl făcea sa tremure de nervi ținându-i puternic încheieturile fetei ce incerca disparată sa traga guri de aer, dar din cauza bandei ce ii acoperea buzele ii era imposibil.

De ce ar trebui sa se bage, de ce ar trebui sa îl faca sa decurgă la ceva ce nici pe aproape nu ii va apropia. Ok a fost doar o provocare inofensiva dar nu și pentru Taehyung. Nu știa dacă a avut primul sarut, nu știa dacă a mai avut iubiți înainte, nu știa nimic și asta cel mai tare îl fustra. O parte din inima sa incerca sa se bucure de faptul ca putea el sa fie prima persoana din viața lui dar alta parte se învinovățea ca a făcut-o din cauza unui joc.

Nici nu vroia sa dea ochii cu el, ii era prea frica de ce se va întâmpla, nici nu stie cum o sa îl privească cu atâta ura, scârbă. Ca sa fie sincer, nici măcar nu putea sa zică ceva, putea sa își imagineze cum se va face de ras când va sta in fata sa, dacă va avea ocazia.

Uneori avea impresia ca sentimentele care le are sunt doar de fațadă, pana la urma era doar un băiat de 23 de ani ce aproape toată viața si-a pus-o prin omoruri și distracții. Chiar și dacă a avut o relație înainte, care a fost terminate destul de prost, Jeongguk din nou a putut simnti acele sentimente, acele furnicături când se afla lângă persoana plăcută.

Inima începea deja sa îl înțepe iar plânsetul fetei nu îl ajuta deloc. Pur și simplu ii făcea nervii sa se mărească cu cât se zbătea. Iritat își ia pumnalul din spatele pantalonilor, dându-i încă o palma pe obraz.

"Prefăcuta dracului, nu incerca sa îmi verși acele lacrimi false, oricum nu vei scapa din mâinele mele" se rasti făcându-i rapid o rana pe zona gâtului, sângele începând încet sa se strecoare prin ea.

Nu era un mortala, dar era una ce durea mai ceva ca o lovitura in zona piciorului. Fata tipa încercând sa își elibereze brațele din mâinele masive ale brunetului pentru a își opri sângerarea dar Jeongguk vedea doar negru in fata ochilor. Era obosit, pur și simplu era obosit sa gândească.

Vantul batea lent dar și rece peste corpurile ascunse de privirea oamenilor. Blocurile înalte și parca părăsite înconjura micul loc unde Jeongguk își făcea munca din nervi. Nu simntea nimic ca dorința, simntea doar furie, sa isi verse nervii pe cineva nevinovat, avea nevoie sa isi calmeze tot.

Masca ii acoperea jumate din față, doar ochii ce trimiteau flăcări demonice, aura înfricoșătoare, cărbuni încinși gata sa aduca iadul pe pământ. Parul i se flutura într-un mod sinistru făcându-l și mai înfricoșător decat este. Putea pur și simplu sa te îngroape doar cu o privire fixa, sa iti curgă transpiratia pana se topește pielea de pe tine.