RĂSUFLARE Vol II

Cap 14

-Mare sau munte?

-Mare...

-Câine sau pisică?

-Câine..?

-Aer sau apă?

-Nu știu...chiar trebuie să aleg una? Ambele sunt indispensabile, se văicări el.

-Așa este jocul, zâmbi ea, alege una, îl scutură ușor, după care se tolăni mai bine la pieptul lui ca un motan care căuta alintare. Începuse să adore să stea așa, să se trezească îmbrățișată de el, vorbind tot felul de nimicuri.

-Aer...cred că aleg apă, măcar aș mai avea câteva ore să mă bucur de tine, râse el, mângâindu-i părul lung și ondulat. Deși la început se temea să rămână și câteva ore în plus după o partidă de dragoste, acum se temea că ea ar putea dispărea în orice moment. Iubea să o simtă așa, aproape, să-i inspire mirosul plăcut de vanilie și să-i vadă acea sclipire din frumoșii ochi când se trezește.

-Eu sau înghețata cu ciocolată?

-Înghețata? Râse el, iar ea se bosumflă, lovindu-l ușor peste braț.

-Glumesc..o trase mai aproape, sărutând-o cast pe obraz. Aici chiar nu trebuie să aleg una, vă pot mânca pe amândouă în același timp, tonul pervers și accentul britanic erau o combinație fatală. Ca un fel de desert cu frișcă, continuă el, aș pune-o aici..indică locul, ca mai apoi să..mă înfrupt ușor din ea. Doar că acum zic pas, tonul îi reveni la normal, nu cred că mai sunt în stare să o mai fac încă o dată, dacă vreau să mai am energie să merg și la universitate, ești o mică tirană, m-ai consumat, nu te saturi niciodată, râse el, ai prefera să nu mai poți merge decât să admiți că vrei să ne oprim, o dejeni lovind-o ușor cu degetul peste nas.

-O să neg, tot ceea ce tocmai ai spus, iar tu domnule..ești la fel de tiran, te prefaci că vrei să mă torturezi pentru a admite ceva, dar te bucuri de asta la fel de mult, zise ea sărutându-l ușor pe buze, iar el chicoti, trăgând-o încet peste el.

-Poate..șopti el, mai merge o dată, dacă faci tu toată treaba.

-Atunci, se aplecă ea spre el, gândește-te la asta când voi sta azi în primul rând și voi purta ceva al naibii de sexy, iar tu...nu mă vei putea atinge, îi șopti pe o voce senzuală, plimbându-și limba pe gâtul lui, încet, ca o tortură, lăsându-se peste el și cuprinzându-l cu totul, până tot ce se mai auzi erau gemetele necontrolate și eliberarea de la unison.

-Acum domnule profesor, chiar trebuie să plec, frații mei probabil au luat-o razna după seara asta în care nu am fost acasă.

-Să facem duș, și te duc eu.

-Ești sigur că mai ajungem dacă intrăm amândoi la duș.

-Iubit-o dacă l-aș lăsa pe el să mă controleze, aș sta numai în tine, dar cred că pot să am și eu puțină stăpânire de sine...sper, asta dacă nu ești tu iarăși o vulpe vicleană și mă corupi.

-Când am făcut asta? O faci să sune ca și cum doar asta vreau, vociferă ea.

-Și nu vrei? Ridică el o sprânceană curios.

-Nu e vina mea că arăți așa...nu îți pot rezista domnule profesor.

-Ești o viperă, spui doar ce vreau să aud, râse el. Ai dreptate, e doar vina mea că m-am lăsat jucat pe degete de când ne-am cunoscut, dar nu am spus că nu îmi place. Haide, să te îmbăiem puțin, până nu o să își dea lumea seama că se întâmplă ceva doar pentru că miroși toată ca mine.

Își luase rochia sexy pe care spusese că o va purta, era de un albastru asortat cu ochii ei, strâmtă, scurtă și mulată pe corp, scoțând în evidență toate acele forme care el le știa acum prea bine, devenind ușor gelos, gândindu-se că toți ceilalți din sală încercau în momentul ăsta să își imagineze cum arata pe sub ea, deși nu era foarte greu de ghicit. Știa că o poartă pentru el, totuși nu se putea abține să nu se simtă posesiv și gelos, era a lui, și doar el putea să aibă toate acele gânduri obscene care le treceau lor acum prin cap despre ea. Se simțea văzând-o așa de parcă nu mai făcuse sex o săptămână, deși noaptea trecută nu dormiseră prea mult, se întreba dacă ei doar așa comunicau, făcând dragoste, era ca și limbajul lor, se înțelegeau prea bine în această privință. În ultimile două luni, se schimbase totul pentru el, își încălcase principiile, trecuse peste frica de a avea o relație, deși se gândea constant dacă face ce trebuie, și el și ea erau începători la treaba asta cu relația, dar nu se gândeau prea mult, se bucurau de moment. Însă se temea că dacă lucrurile vor evolua nu va putea să-i ofere ceea ce ea voia, sau avea nevoie. Și se temea foarte tare de el, de ceea ce simțea, începea să fie sigur că sentimentele lui se transformaseră în alt ceva, ceva ce nu credea vreodată că va fi capabil să facă, era convins de asta, pentru că partidele lor de sex nu se mai simțeau de mult a sex, oricât voia să nege adevărul, era mai mult decât atât, se conectau sentimental și putea să o simtă, aproape îi scăpase acel cuvânt în urmă cu două seri, acel cuvânt pe care probabil ea aștepta să-l audă, în ciuda încercărilor ei de a părea nepăsătoare, dar nu reușise să-l rostească cu voce tare.