2. Revenire la viata

6.5K 338 19
                                    

2. Revenire la viata

Mersul ii era atat de leganat, atat de mandru ca nici diavolul insusi nu il putea imita. Se simtea foarte bine, dar intr-un fel si rau; si adora la nebunie ce urma sa faca, sa vada sange curgand, sa urmareasca cum ultima suflare paraseste trupul uman, cum ochii isi pierd stralucirea si obrajii roseata. Trebuia sa recunoasca, in ultimul timp adora asta, dar nu si in trecut. Se specializase mult de cand ceva neprevazut intervenise si ii schimbase total viata; de atunci nu isi gasise fericirea decat in crime, violuri si furturi. Se infundase in munca si devenise un tiran, cel mai cunoscut cap de clan al secolului XXI si era foarte mandru. Ii intrecuse pe toti dinaintea lui: conducatorul armatelor siriene, cel mai mare baron al drogurilor din lume ce traia in Mexic, viitorul conducator al C.I.A., toate marile nume ale lumii erau eclipsate de pseudonimul “Soimul”.

Era de ajuns sa rostesti acest nume si deja se facea curatenie pe strazi, oriunde te-ai fi aflat. Nu avea nimeni voie sa intrebe de el, sa vorbeasca de el sau mai ales sa vrea sa-l intalneasca. Existau foarte multe cazuri cand cei curiosi si dornici sa-l cunoasca pe acest barbat disparusera fara urma si chiar daca se stia ca el este criminalul, nu avea nimeni dovezi impotriva lui.

Insa, cel mai curios lucru era ca nimeni nu stia cum arata, nimic despre el... erau doar supozitii si astea ajungeau la urechile tuturor. Doar cei mai apropiati lui stiau cine este cu adevarat, iar Jhon, ajutorul sau era primul om care stiuse toata povestea din spatele Soimului de astazi. Nici macar restul echipei 1 din clan, echipa pe care acesta o conducea, pe langa celelalte echipe, nu ii vazusera vreodata chipul; era un mister pentru toti, mai ales pentru cei ce ascultau miturile.

Revenind la persoana lui. Inalt, bine-facut si plin de farmec, era un barbat fatal, un Don Juan modern si un zeu al tuturor femeilor care ii trecusera prin pat, majoritatea plecate din aceasta lume.

Ochii isi pierdusera stralucirea plina de iubire pe care o avea cand isi privea sotia si fusese inlocuita cu sclipirea plina de nebunie a Joker-ului, care ii domina personalitatea mai tot timpul. Era mandru si irezistibl chiar daca nu stia nimeni cine este, ceea ce ii dadea si mai mare satisfactie.

Intra in restaurantul in care ii era progamata o intalnire si privi in jur. Toate mesele erau ocupate de oameni normali, care se bucurau de viata, adolescenti cu vise si sperante, tineri casatoriti, copii fara griji si un barbat pe jumatate inghitit de umbrele apusului. Zambi si se indrepta spre acea masa, parcurgand tot drumul ce ii despartea printre copii ce alergau veseli prin restaurantul select. Ajuns la masa, se aseza pe cealalta parte a ei, fata in fata cu cel cu care trebuia sa se intalneasca.

-Ai ceva pentru mine? il intreba ranjind.

Barbatul expira lung fumul de tigara ce se ridica spre tavan si stranse mana in pumn deasupra mesei, apoi lua paharul de bautura din fata si il duse in umbra, probabil gustand acel lichid. Puse paharul la loc si zdrobii chistocul de tigara, apoi iesi din umbra si se spijini pe coate, drept in fata satenului.

Parul blond, mai lung putin decat acum cinci ani, ii statea ravasit, iar ochii cenusii ii ramasera neschimbati, la fel ca unui hot. Il putea recunoaste dintr-o mie pe strada sau in cel mai aglomerat loc de pe pamant.

-Da! suspina el. Insa, daca reprezinti un pericol, chiar eu te voi vana si te voi extermna ca pe un gandac, il ameninta extrem de serios.

Satenul nu se indoia ca vorbele lui erau reale, dar nu avea de gand sa reprezinte un pericol, mai ales ca era ceva ce dorea de foarte mult timp si nu reusise nici pana in acel moment sa indeplineasca.

-Nu voi face nimic necugetat! rase el cam dur. Deci...?

-Mai trebuie sa-ti spun ceva inainte, se lasa din nou pe spate. Sa nu te infurii sau sa te socheze ce vei vedea. A trecut mult timp si....

Regina Noptii- CompletUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum