Domnișoara Moore Vol. I |FINALIZATĂ|

Capitolul 5

 *Perspectiva lui Luke*

-Deci... continuăm jocul sau ce? spun eu încă zâmbind.

     A mușcat nu glumă,dar a fost bine, mi-a făcut plăcere să o sărut.

-Da, chiar așa ,continuăm? mă  urmează Hope aruncându-mi un zâmbet cald.

-Uite, privește Jane! Am avut dreptate că ăștia doi vor fi împreună, vezi? se agită Josh ca nebunul.

-Stai o dată jos și nu te mai agita. Ești culmea, lasă-i în pace, spune Jane cât se poate de calmă, dar se vede că e mulțumită de ce a văzut.

-Fie , hai să continuăm "jocul", spune acesta strâmbându-se ca un măscărici.

-Eu învârt sticla, îi atenționez pe cei din jurul meu. Josh, din nou, ce alegi? îl întreb cu un zâmbet drăcesc pe față.

-Adevar, sincer îmi e frică să aleg provocare, cred...

-De câte ori te-ai culcat cu Katherine?

  Rostesc întrebarea, dar răspunsul întârzie să apară.

-Răspunzi sau nu?

- De trei ori înainte de a fi cu Jane, pe care o iubesc și o respect ca pe ochii din cap. Jur cu mâna pe Biblie, spune acesta grăbit pe un ton cât mai  serios.

-Pe bune?! spunem toți trei la unison șocați de cele auzite.

-Da. Asta s-a întâmplat când era o fată mai putin "desfăcută". Am avut ocazia de a fi primul care dă gaură în tunel, știți voi...

Ce naiba?! Cam asta era expresia fiecăruia dintre noi mai puțin a lui Josh.

-Continuăm? ne întrebă acesta cu dorința de a scăpa mai repede de acest moment penibil.

-Da, sigur! spune Jane.

Și jocul s-a continuat la fel pentru următoarea oră, ajungând să făceam cele mai stupide provocări și să spunem cele mai ascunse "secrete" mai mult sau mai puțin. A fost o seară lungă și distractivă, dar totul are și un sfârșit.

Atât Jane, cât și Josh au plecat lăsându-mă singur cu Hope pentru a  strânge ce a mai rămas, ceea ce mă făce să mă simt și bine și rau, deoarece nu știu ce ar trebui să spun. Asta până când o aud din bucătărie.

-Au! urmat de niște sunete puțin mai ciudate, așa că numai stau să mă gândesc de două ori și fug până la blondină să văd ce s-a întâmplat și o  găsesc cu mâna în chiuvetă.

-Ce s-a întâmplat? o întreb în momentul în care m-am apropiat și am văzut cum sângele se risipă cu ajutorul apei peste tot.

-Am încercat să spăl cuțitul pe care Josh l-a folosit, dar l-am apucat de partea cealaltă, îmi spune  printe lacrimi.

-Hei! O să fie bine, doar... ține mâna sub apă până mă întorc cu niște pansamente , bine? zic fugind  spre scări pentru a ajunge la trusa de prim ajutor.

    Frumoasa mea domniță este încă deasupra chiuvetei cu mâna într-un prosop strângând cât mai tare pentru a opri sângerarea.

-Hai vino la mine! o chem ca mai apoi să  o apuc de cealaltă mâna și o ridic pe blatul mesei într-o clipa, luându-mi un scaun mă poziționez între picioarele ei. Acum dă drumul usor la prosop, bine? mă aprobă ușor cu o înclinare a capului. Să-mi spui dacă te doare.

-Uff?! Mă ustură...

-E bine. Lasă că o să treacă, îi spun  punând  pansamentul și apoi îi înfăşor mâna delicată ca în final. Gata, am terminat, n-o sa mori te asigur!