Domnișoara Moore Vol. I |FINALIZATĂ|

Capitolul 21

-Da? De ce?

-Nu, nimic, doar am intrebat, spune sfios.

Nu mai stau pe ganduri si ies imediat pe usa mergand in camera mea. Ok?!Asta a fost ciudat, dar n-am chef de asta la ora asta asa ca ma culc.

De dimineata, nu am avut chef sa pierd timpul si m-am miscat mai repede ca niciodata, atat cu hainele cat si cu rutina mea si micul dejun, ies pe usa aproape in fuga tragandu-l si pe Nick dupa mine facandu-l sa se inece de vreo doua ori cu niste batoane de ciocolata cred, dar cand am urcat in masina m-am calmat.

-Esti bine? il intreb amuzata de fata pe care o are.

-Tu ce crezi?Sunt numai bine nu, dupa ce era sa mor cu ciocolata care mi-a stat in gat din cauza cu nu voiai sa intarzii si acum na, am ajuns mai devreme cu 30 de minute, multumita? se rasteste acesta la mine, si eu as face la fel daca mai aveam putin sa mor din cauza lui, banuiesc...

-Pai aveam ceva important de discutat cu tine, nu-mi pasa ca intarziam sau nu, spun zambitoare fluturand genele.

-Si acel ceva este? spune si ridica o spranceana.

-Intratul in biroul lui Fabian.

-Tot n-ai renuntat la ideea asta?

-Nu si nici nu o voi face, spun hotarata. Sper ca nu te-ai razgandit?!

-Nu, logica ca nu, te ajut stai calma, imi raspunde acesta incercand sa ma calmeze punandu-mi mana pe piciorul stang.

-Pai si cum facem? il intreb confuza.

-Facem uite asa, Fabian mereu lasa biroul deschis intre ora 17 si 18 pentru ca atunci "lucreaza", asta spune el, dar eu stiu ca doar sta acolo deoarece vrea sa scape de toti si toate pentru putin si exact atunci....

Nick a continuat sa-mi explice planul si eu l-am ascultat cu foarte mare atentie fiind atenta la fiecare cuvant pe care l-au rostit buzele sale moi pana in momentul in care a aparut Matt...

-Ce fac copilasii? intreaba razand.

-Foarte bine se pregateau sa mearga la ora, ii raspund cu acelasi zambet afisat de el.

-Da numai asta nu faceati voi, stati aici de 15 minute.

-Matt, taci, spune Nick aruncandu-i o privire dezaprobatoare..

-Pai cum sa nu, sunteti cuplul meu preferat, continua acesta .

-Cuplu?! tresar eu la auzul cuvantului "cuplu", nu suntem niciun cuplu, Matt ai innebunit?!

-Da din dragoste pentru Emma, glumeste Matt.

-In sfarsit ti-ai gasit si tu iubita de mult pierduta, chicoteste Julie batandu-l pe umar pe acesta.

-Da uite-o aici langa tine, spune aratand spre Jenn si o saruta gingas pe frunte.

-Hai casanova la ora si lasa dulcegariile, ii raspunde Jenn amuzata batandu-l pe piept.

Cum am iesit din masina am pornit spre intrarea liceului insotita ce prietenii mei, dar cand sa intram ii simt mana lui Nick pe talia mea si din reflex intorc capul ca mai apoi sal aud pe acesta soptindu-mi:

-Eu te ajut pe tine si tu ma ajuti pe mine sa scap de nebuna de Emma.

Nu stiu ce o sa iasa de aici, dar hai sa vedem... Nu mai stau pe ganduri pentru mult timp si aprob din cap. Ajunsa la dulaptul meu Nick tot nu a plecat, ce vrea oare?

-Stii ca dulapul tau e acolo, nu? ii soptesc zambind si imi scot o carte si un caiet, spoi ma intorc spre el o data ce am inchis usa.

-Da, dar vreau sa merg acolo cu iubita mea, spune zambitor accentuand cuvantul "iubito".

-Off... cine m-a pus sa accept?! intreb la fel de soptit ca mai devreme scotand un chicot de la Nick.

Ziua a trecut repede fara nici un incident ceea ce a facut-o plictisitore, iar dupa scoala am hotarat cu Nick sa mergem la cumparaturii, il lovise bucatarul din el, avea chef de facut paste. Ajunsi in fata portii am observat ca ceasul era 17:15.

-Acum e acum, eu il retin in bucatarie cat pot de mult si tu fugi in birou, dar fii atenta, imi spune Nick facandu-mi semn sa fug sus pe scari, ceea ce am si facut.

-Septimius, striga Nick din toti plamani in timp ce eu intru intr-o camera apropiata de biroul sau cand l-am auzit ca se intreapta spre usa.

-Ce s-a intamplat? striga si acesta la randul sau scotand capul pe usa.

-Ajutor, se aude si Nick de jos, am nevoie de ajutor vino repede.

La auzul acestor cuvinte Fabian pare ingrijorat si fuge pe usa imediat ceea ce mi-a oferit sansa de a intra in birou. Am pasit usor incercand sa nu fac zgomot strecurandu-ma pe usa si incep sa caut .

-Haide arata-mi ceva, e imposibil sa nu gasesc ceva in toata gramada asta de acte, spun mai mult pentru mine ridicand si asezand toate foile cum erau inainte pana cand aud pasii grabiti ai lui Fabian si ma panichez bagandu-ma sub birou, ce cliseu, nu?!

-Stai ca vin acum si mergem la spital, striga Fabian, nu-ti misca mana si stai locului, contiua cu un glas ce exprima ingrijorarea si imediat aud cum roteste cheia in usa. Dupa cateva minute...

-Cred ca glumesti?! spun ironica aratand spre tavan o data ce am vazut ca usa e inchisa pe afara.

Vazand ca nu am incotro decat sa stau aici incep si cotrobai.

-Bingo! spun o data ce gasesc un dosar care pare sa fie de la procesul de paternitate si incep sa fotografiez toate foile pe o parte si pe alta. Dupa ce am aranjat gramada de foi imprastiate, incep si caut o iesire, dar n-am nici o sansa cu exceptia geamului. Acum ori nicodata, spun in gand si pasesc pe geamul biroului vrand sa ajung la balconul lui Nick si cu fiecare pas eram mai aproape. Haide Hope, inca doi metri, soptesc apucand burlanul prins de fatada casei cand zaresc masina lui Fabian pe alee, dar picioarele imi ingheata brusc paralizandu-ma cu toate ca nu stateam de mult timp acolo picioarele mai aveau putin si cedau. Deodata il vad pe Nick iesind pe balcon.

-Nick, soptesc eu putin mai apasat. Nick intoarce-te , mai incerc si a doua oara vazandu-l dezorientat. Nick... spun aproape tipand si il vad cum se intoarce panicat.

-Ce mama dracului cauti acolo? ma intreaba gesticuland prea dramatic dupa parerea mea...parca-i o gagica din telenovelele mamei

-Sunt la vanatoare de ciori, vrei si tu?! Este perioada pescuitului, spun ironica. Ce pana mea crezi ca fac, ajuta-ma si vorbim dupa, ma rastesc la el.

Cum am terminat de tipat il vad pe acesta ca paseste peste balustrada intinzandu-mi mana pe care o apuc fara ezitare si pasesc cu incredere pana la balcon si topai imediat peste balustrada ce ma incomoda.

-Acum imi spui ce cautai acolo? ma intreaba iritat dezvaluind mana bandajata.

-Eu? Tu ce ai la mana? ma rastesc la el socata.

-Nu-i nimic, m-am taiat putin ca sa-l fac pe Fabian sa iasa din birou.

-Ti-ai taiat venele pentru mine? il intreb incercand sa nu ma topesc. Ce dragut din partea ta!

-E bine sa vrei! M-am taiat in palma incercand sa gatesc, spune chicotind.

-Da,da...

Am intrat in camera la insistentele acestuia pentru ca voia sa afle cum am ajuns acolo, apoi am fugit la mine in camera unde descarc pozele in laptop. Dupa o ora de cautare pe google gasesc un avocat dispus sa analizeze imaginile dupa cateva minute de milogeala si istorisere a celor intamplate cu "tata". La scurt timp ii trimit un e-mail detaliat insotit de acele imagini, ramand ca raspunsul sa-l primesc dimineata.

Dimineata.

Razele soarelui si-au facut bine meseria reusind sa ma trezeasca facandu-ma sa-mi amintesc de ce era importanta aceasta zi. Ca o nebuna iau laptopul si incep sa fac raspunsul prin multimea de e-mailuri

-Asta e, spus cu un nod in gat si dau click.

"Cu parere de rau vreau sa va informez domnisoara Moore ca actele din imaginile pe care mi le-ati trimis sunt false."