Și iar m-am întâlnit cu ea
Frumoasa ce m-a fermecat.
Atunci când am întâlnit-o întâia oară,
Prea vie m-a făcut
Căci era ceva nou.
Și cu zâmbetele ei tăioase
M-a cucerit.
Dar viata nu-i nici pe departe
Un basm cu un frumos sfârșit,
Iar romanța mea n-a mai fost romanță.
Și azi când iar am întâlnit-o
Văzută prin aburii de nostalgie
Nici n-am știut
Dacă sa plang sau sa zâmbesc,
Așa că doar am stat,
Am privit-o și am așteptat sa plece
Și știi cine e ea?
O amintire frumoasă;
Înnegrită de timp.
