Prea multa lume ce trage de mine.
Prea multe bucăți smulse
Din inima mea
Și prea multe răni în sânge.
Prea multe de sacrificat
Ce nu e nicicând îndeajuns.
Și mult prea multă otravă
În sangele meu, ce cândva era pur.
Parcă toți au înnebunit
Sau poate sunt doar eu,
Un factor de durere
Pentru toți, mai ales pentru mine.
Prea multe păcate ce atârnă greu
Și prea multe dorințe nesatisfacute.
Iubitul meu e gelos pe cineva inexistent .
Iar părinții au uitat cum sa ma facă să zâmbesc.
Aș vrea să cad în brațele tale
Și pieptul sa ți-l pătez
Cu lacrimi de sânge din sufletul
Ce cândva era curat.
Dar îmi doresc în zadar
Căci tu ești al alteia, iar eu al altuia.
Alergând mereu unul spre altul
Și ajungând mereu din ce în ce mai departe.
