2

10.8K 575 26
                                    

A doua zi m-am suit in autobuz fara chef, gandindu-ma la perechea mea care vroia sa ma respinga.
Abia descoperisem puterile de varcolac , ca si urma sa le pierd, fiind ucisa de propia mea pereche.

Am intrat pe poarta liceului ce scartai prelung, iar un miros nou imi atrasese atentia :ce cauta perechea mea , cel mai rau baiat din oras, ba chiar si din tara, la mine in liceu?

Super...vrea cu disperare sa imi afle numele ca sa ma respinga... Durerea ma coplesi iar.

Am incercat sa ignor gandul aceasta, asezandu-ma in banca mea si asteptand inceperea primei ore.

Profesoara intra, incepand sa predea, eu luand notite absenta. Lectia se preda pe langa urechile mele, mintea mea fiind undeva departe...

-Ioana, la tabla, spuse, iar eu am iesit din transa in care ma aflam.

Am luat creta in mana si am inceput sa rezolv exercitiul.
Deodata, simturile mi-au devenit mai puternice. Imi puteam auzi colega din spate cum scrie , creta scartaia, iar o groaza de alti colegi ma barfeau. Ma durea capul.Brusc, venele mi se inegrisera pe maini, iar eu am scapat creta, indepartandu-ma tremurand de tabla.

-Ma duc la baie,soptesc si ies pe usa, dand de aerul curat de pe hol.
            Profesoara striga dupa mine, insa am ignorat-o complet.
Am asteptat cateva clipe pe hol, respirand adanc, ca venele sa imi revina la normal.

Apoi am pornit spre baia fetelor din capatul celalalt al holului.
Mi-am dat cu apa rece pe fata, aceasta calmandu-mi simturile ce o luasera razna, innebunindu-ma de-a dreptul.

Am vrut sa ies din toaleta, insa m-am lovit de un corp cald ce statea in drumul  meu.

-Nu...spun dandu-ma un pas inapoi, imediat ce niste fiori placuti imi traversara corpul la contactul cu trupul perechii mele.

L-am privit, insa el imi adresa o privire rece, ca de gheata, dupa care ma apuca de umeri si ma imobiliza cu spatele pe unul dintre peretii baii. Lovitura ma facu sa scancesc.

-Imi vei spune cum te cheama chiar acum!marai cu ochiii rosii.

-Pacat, nu vreau, marai la randul meu si il imping de pe mine cu toata puterea.Si nu ai ce cauta in baia fetelor, spun apoi ies din baie.

Insa el veni iute dupa mine, ma prinse din nou , sarutandu-ma pasional , niste fiori puternici traversandu-mi corpul din nou.
Ochii lui caprui devenisera negri, acestia privindu-ma cu o dragoste aprinsa.

" Lupul lui a preluat conducerea, spuse Sarabi"

-Te iubesc, spuse lupul din el, mangaindu-mi obrazul.

-Si eu te iubesc, spun sarindu-i in brate.

El isi incolaci bratele mari in jurul taliei mele, tragandu-ma mai aproape de corpul lui, cald ,ce avea un miros linistitor. Ma simteam libera,protejata, slaba si totusi puternica.

-Trebuie sa plec....sper ca Damon sa inteleaga, imi spuse Drake, sarutandu-ma pe frunte, apoi plecand la clasa.

Eu am zambit, intrand la mine la ora.

Peste doua pauze ,Denisa veni din nou la mine, incepand sa ma insulte.
Tocmai cand ma pregateam sa ii spun vreo doua, fata fu lipita de perete de catre Damon, care ii sopti amenintator:

-Daca te mai atingi de ea iti frang gatul, spuse facandu-o sa tremure de spaima.

Ii dadu drumul, iar ea fugi la ea in clasa,facand zgomot cu tocurile ei. Damon ma privi cu ochiii negrii,zambind incantat.

-Mi-a fost dor de tine, lupule, spun si il iau in brate. El marai fericit.

-Si mie, chiar daca ne-am vazut acum ceva pauze, chicoti, strangandu-ma mai tare la pieptul sau.

Mi-am scapat un oftat,strangandu-i tricoul in pumnii mei mici.

-De ce nu poate si Damon sa ma iubeasca?soptesc.

-El crede ca iubirea e dovada de slabiciune. Insa dragostea e cel mai frumos lucru pe care l-am putea primi...sopti bland. Intr-o zi isi va da seama... trebuie sa avem rabdare.

-Dar daca ma va respinge inainte sa isi dea seama ?

-Nu o va face. Promit, spuse sincer , in timp ce soneria anunta inceperea ultimei ore.

-Te iubesc ...

-Si eu...spun privindu-l zambind cum pleaca spre clasa.

Ultima ora, ca orice ultima ora, a fost plicticoasa si neinteresanta.

Autobuzul ma legana usor , in timp ce trecea prin toate gropile de pe strada. Muzica imi rasuna in casti , iar eu ma desprinsesem de lumea reala, ajungand in lumea mea perfecta, unde perechea mea ma iubeste asa cum o iubesc eu , fara sa vrea sa ma respinga.

Intrand in casa si infulecand ceva la masa de seara, am intrat in camera sa imi fac temele.

Imi amintesc cum acum doua zile m-am transformat prima data.

Ma gandesc daca pot sa o fac iar. M-am asezat pe podea si m-am gandit la lupoaica pe care o vazusem in oglinda prima data.

Venele mi s-au innegrit , iar eu am simtit cum oasele mi se rup, rearanjandu-se. Nu ma mai durea asa tare.

Cateva clipe mai tarziu eram in forma lupina. Imi iesise. M-am admirat in oglinda.
               Blana maronie si pufoasa pe care o aveam acum ma facea sa ma gandesc ca am o viata grozava. Labele mari erau continuate de niste picioare robuste. Botul meu mic si umed lasa o urma pe oglinda. Ma simteam minunat.Asa...vie...

Apoi am revenit la forma umana. Nu mai avean haine pe mine, ele rupandu-se cand m-am transformat. Probabil de luna plina hainele raman intregi, am gandit in timp ce strangeam ce ramasese din hainele mele , luandu-mi pijamalele din dulap.

"Noapte buna, Sarabi, spun stingand lumina.
Noapte buna...."

Curand am fost prinsa in lumea frumoasa a viselor. Haita iar fu prezenta in visele mele. Insa la fel a fost si Damon, care ma ameninta ca ma va respinge.

             Nu, sunt o Luna ,si sunt puternica. Iar el nu ma va respinge.

A mea!  I & II Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum