A mea! I & II

13

Ioana pov:

Am atatea emotii! E prima luna plina pe care o petrec langa perechea mea, printre cei asemenea mie.

Damon pov:

Am pregatit o seara de neuitat. Imi privesc mainile : venele mi s-au innegrit, semn ca mai avem putin pana la rasaritul lunii. Ma duc in camera sa o iau pe Ioana si sa mergem la locul special pregatit pentru ocazia asta.

Ioana pov:

-Deci, unde mergem? il intreb pe Damon pe masura ce ne afundam in padure.
-Ai sa vezi, spuse misterios , strecurandu-si degetele printre ale mele.

           Degetele lui mari si calde imi acopereau degetele mici si reci, facandu-ma sa ma simt protejata si in siguranta.

Ne-am oprit pe un mic deal, de unde luna plina se vedea in toata splendoarea ei.
Am ramas cu privirea atintita spre ea. Simtind furnicaturi pe maini , le -am privit cum se colorau in negrul atat de cunoscut. Damon imi lua mana intr-a sa, privindu-ma dulce.
Mi-am ridicat din nou privirea spre cer, simtind cum corpul mi se transforma. Oasele mi se rupeau iute si aproape pe nesimtite. Durerea era familiara. Am acceptat-o cu placere. Am inchis ochiii o clipa, iar cand i-am redeschis mi-am putut observa labele mari si maroni. Am marait incantata, iar perechea mea zambi, ghemuindu-se langa mine, lasand luna sa il transforme.



Dupa cateva secunde in locul lui aparu lupul sau urias si negru. Mi-am afundat boticul rece si umed in blana sa moale, oftand fericita.
El isi inalta privirea , scotand un urlet lung si ragusit.

Am pornit alergand printre copaci. Totul era minunat. Sentimentul de libertate si fiorii pe care ii aducea vantul ce imi zburlea blana ma faceau sa topai incantata.

Ajunseseram intr-o poiana. Eu m-am oprit, adulmecand. Nu se poate sa fie aici! Nu...

Printre copaci aparu Harold, Alpha-ul din nord, ce maraia amenintator.



-Dispari, marai la el Damon.
-Niciodata! marai la randul sau Harold.

Eu am scheunat ingrozita,facandu-ma mica in iarba . Damon se posta in fata mea, protejandu-ma.



Harold sari la atac, Damon la fel, iar eu priveam ingrozita cum isi impart colti si gheare. Nu puteam sa ma misc. Tot ce simteam era frica. O frica rece  ce ma facea sa scancesc si sa tremur.

Cateva minute mai tarziu aparura mai multi lupi de la noi din haita. Harold era incoltit, asa ca pleca scheunand din poiana.

Damon se aseza langa mine, lingandu-ma pe cap pentru a ma linisti. Mirosul lui ma mai calma putin.

Dimineata ne prinse in padure, acolo unde adormiseram.
Eram oameni din nou, efectul lunii pline disparand din corpurile noastre.
Damon ma tinea in brate protectiv, iar eu m-am lipit mai bine de corpul lui cald, inspirandu-i parfumul .M-am relaxat imediat.
Inca imi e groaza cand ma gandesc la ce mi-a facut acel monstru.

Deodata mi se face rau, iar eu ma desprind iute din imbratisare, cazand in genunchi putin mai incolo, incepand sa vars tot ce mancasem ieri seara.
Ce se intampla?

Damon ma lua in brate, mangaindu-ma pe spate.

-Haide la spitalul haitei, spuse si ma ajuta sa ma ridic de jos.

Ajungand la doctorul haitei , m-a examinat putin , apoi a spus:

-Alpha, va rog sa iesiti afara.
-Nu vreau!De ce?
-Trebuie sa vorbesc ceva cu Luna. E mai bine daca plecati.
-Eu stau aici!marai.

Doctorul se intoarse spre mine:

-Luna, esti...insarcinata.

-Poftim?!!spunem eu si Damon in acelasi timp.

-Posibil sa fi ramas din cauza...trecutului tau zbuciumat, spuse doctorul.

Damon marai profund , incepand sa loveasca si sa darame, in timp ce eu il priveam ametita.

-Nu pot sa cred... Vreau sa intrerup sarcina, spun privindu-l pe doctor.
-Mi-e teama ca nu pot...spuse mahnit. Un copil de Alpha Suprem e foarte puternic. Daca intrerupi sarcina sunt sanse sa nu mai poti face copii.Insa ai putea sa te transformi si sarcina sa se opreasca. Dar mai ai de asteptat.

Intre timp Damon distrusese jumatate din cabinet, strigand intr-una ca il omoara pe Harold.
I-am pus mana pe umar, incercand sa il calmez.

El ma privi cu ochiii rosii si stralucitori. Parca nu ma vedea sau auzea.

-Daca nu il omori tu, o fac eu!urla si vru sa isi infinga ghearele in abdomenul meu.

Ma tranti pe jos, gata sa imi sfasie burta, iar eu il priveam neputincioasa.
             Ma privea cu ochiii rosii ca sangele, chipul meu ingrozit reflectandu-se in ei. Dar el parca orbise...parca nu ma vedea...

Cateva asistente ii imobilizara mainile la timp ce doctorul imi sterse sangele de pe piele.

Damon se smulse din stransoarea asistentelor, iesind furios din spital.

-Damon!strig dar el nu ma auzi.

Nu stiu ce sa fac...am in mine copilul unui monstru...

Pareri?
Jocul din capitolul trecut ramane valabil.
Ce credeti ca se va intampla in continuare?