A mea! I & II

16

Damon pov:

Am inchis ochiii, apasandu-mi mai tare teava rece pe tampla. Speram ca asta sa nu se intample . Ochiii ii tineam atat de stransi incat vedeam stele vrezi in spatele pleoapelor.
Trebuie sa o fac acum, spun si imi incordez degetul pe tragaci, gata sa opresc o viata lipsita de dragostea sufletului pereche.

-Da...mon...sopti iar eu deschid ochiii, scapand arma pe podea.

-Sunt aici, spun luandu-i mana intr-a mea.

Ea zambi obosita,privindu-ma pe jumatate adormita.

-Dormi, iubito, spun si ma intind pe pat langa ea.

Ioana se ghemui in bratele mele, fapt ce ma bucura nespus. Sentimentul de usurare ma facu sa tremur placut.

-Stii ca te iubesc?
-Nu , sopti ea inchizand ochiii.
-Bine atunci, te iubesc spun si o sarut in spatele urechii, ea gemand usor.

Am strans-o mai tare in brate. Simteam ca plutesc . Nu imi vine sa cred ca fiinta pentru care era sa ma sinucid traieste! Sunt sa fericit!

M-am aplecat si am sarutat-o pe locul unde am marcat-o . E a mea.Numai a mea! O iubesc asa mult...

Corpul ei se reincalzea incet in bratele mele. De acum nimeni si nimic nu ne va mai desparti. Niciodata.

Un urlet puternic se auzi din padure, iar ea se trezi brusc , speriata. Eu am marait.

-Stai aici.Odihneste-te , spun si sar pe fereastra deschisa a camerei, aterizand pe toate patru picioarele, gonind spre sursa zgomotului.

Doi dintre paznicii mei stateau decapitati intr-o balta de sange. Brusc imi vine sa vars. Imaginea ma infioara. Nu e ca si cum nu as fi omorat pe nimeni, caci sunt multi care au cazut in ghearele mele, insa acum sangele imi aminteste de tot ce a suferit iubita mea. Si nu suport sa retraiesc fiecare clipa groaznica prin care ea a trecut.

-Stiu ca esti aici, Harold.Arata-te!marai revenind la forma umana.

Harold iesi dintre copaci cu mainile pline de sangele paznicilor omorati.

-Mai, mai, ce avem noi aici?spuse ranjind.
-Dispari de pe teritoriul meu!marai furios.
-Curand pamantul asta va fi al meu!
Marai, aratandu-mi coltii, ochiii rosii si ghearele.

El se transforma , privindu-ma amenintator si maraind provocator.

M-am transformat si eu. Am inceput sa ne invartim in cerc, fara sa ne scapam din ochi.

Apoi am sarit la tranta. Cateva minute reusi sa conduca lupta, imobilizandu-ma , pregatindu-se sa ma omoare.

Privindu-i coltii ascutiti mi-am adus aminte de ce i-a facut perechii mele. Mi-am lasat lupul furios la comanda, reusind sa fac schimb de locuri.

Harold ma privi ingrozit. Eram un monstru. Un monstru bun ,care va omori un monstru rau.
Ma uitam incantat la Alpha-ul ce nu mai avea scapare .
Mi-am infipt coltii ascutiti in gatul lui Harold, el zbatandu-se sub mine din lipsa de aer, poi ramase nemiscat in iarba. Sub labele mele simteam cum corpul lui se raceste.
                  Am aruncat praf cu labele din spate peste el, ca si cum ar fi fost un gunoi.

Am plecat de acolo mandru, indreptandu-ma spre casa mea. In pragul camerei mele era inca trupul nemiscat al batranei Ceri. Am saltat-o pe umeri si am lasat-o in fata casei ei. Aproape ca imi pare rau ca am omorat-o. Aproape.

M-am intors in camera, de unde mi-am luat niste haine curate, intrand in baie sa fac un dus.

Apa fierbinte imi calma simturile. Eram in siguranta. Puteam sa am o familie asa cum ar fi vrut mama si tata!
Ma simteam ca un nou-nascut :liber si protejat.

Intors in camera m-am asezat langa iubita mea, veghindu-i somnul linistit.

Ioana pov:

Peretii reci si umezi imi prevesteau parca moartea.

Usa se deschise iar pe ea intra un Harold cu ochiii ca niste gauri negre, cu gura plina de colti ascutiti.
Se apropia de mine cu pasi inceti si greoi. Mainile se ternimau cu niste gheare lungi si ascutite, pline de sangele atator victime.

Ma prinse violent de par, facandu-ma sa ma ridic. Groaza imi cuprinse trupul si inima.

Ma lovi cu capul de perete pana am simtit cum parul mi se incleiaza datorita sangelui ce imi curgea pe frunte .

Plangeam incontrolabil. Monstrul din fata mea doar radea.

M-am prabusit pe podeaua rece si plina de sange....

-Ioana !Iubito!cineva ma striga si eu ma trezesc plina de transpiratie, cu frica inca curgandu-mi prin vene. Am privit agitata in toate partile prin camera intunecata.

Perechea mea ma stranse in brate, incercand sa ma linisteasca.

-Shh...sunt doar eu aici, sopti Damon.
-Daca se intoarce?intreb tremurand.
-E mort. Am scapat.

Un oftat de usurare imi scapa printre buze. Eram in siguranta.

M-am lasat moale in bratele lui Damon, relaxandu-ma.
-Te iubesc, Damon.
-Si eu , lupoaica mea , spuse si ma saruta pe frunte.

Am chicotit, asezandu-ma mai bine in bratele lui protectoare, adormind la loc, linistita...

Pareri?
Ce credeti ca se petrece in continuare?
Astept comentarii:*