Capitolul 45

10K 466 15
                                    

Au trecut doua saptamani.Doua saptamani in care am stat numai in casa, cu perna in brate si cu muzica data la maxim in castile mele.Doua saptamani in care nu am mai vorbit aproape cu nimeni inafara de parintii mei ce ma incurajau, si ma sfatuiau sa nu mai plang si sa mai mananc cate ceva.Saptamanile astea m-au terminat complet, si m-au scimbat total.Trantita in patul meu din care ma ridicam rare ori pentru a-mi mai lua cate un fruct sau pentru a mai bea cate putin ceai, cu telecomanda in mana, stiind toate noutatile si toate stirile existente.Doua saptamani in care m-am uitat la filme in continuu si am plans la fiecare.Chiar daca erau comedii cu Jim Carrey sau Eddy Murphie, tot nu ma ajutau cu nimic.

Telefonul suna, si ridic capul din perna mea confortabila ce mai devreme fusese uda de lacrimile varsate.

-Alo?raspund eu fara a ma uita cine suna.

-Heei!Ce mai faci micuto?Nu te-am mai vazut de o groaza de timp!aud vocea cunoscuta a lui Perrie ce ma face sa zambesc.

-Buna!raspund eu salutului.Uh..ma recuperez, tu ce faci?

-Tocmai sunt pe drum spre tine..

-Esti unde?!o intrerup eu.

-Am o tona de pizza, le-am luat pe Ashley si Rocs cu mine, si venim imediat.

-Apreciez gestul vostru, dar nu, multumesc..

Cuvintele imi sunt intrerupte de soneria de la intrare.

-Hei, te sun eu, cineva suna la u...

Dar realizez ca ele erau acolo pentru ca imi inchise telefonul.Cobor tarandu-mi picioarele dupa mine, stand in halatul meu vechi, intr-un tricou extrem de larg, si in niste pantaloni de pijama uzati.Parul imi este prins intr-un coc foarte dezordonat, dar nu-mi pasa.

Deschid rapid usa, si imediat le zaresc pe ele zambind pana la urechi, cu baloane in mana si vreo zece cutii de pizza.

-Buna din nou!zice Perrie.

-Ugh!Nu voi!tip eu.

-Pai, si noi ne bucuram sa te vedem, zice Ashley plina de sarcasm ca intotdeauna.

Trec pe langa mine si intra in casa.Se fac comode aruncandu-si lucrurile pe unde apucau, apoi baga un CD in radio-ul meu, si dau muzica la maximum.

Imi dau ochii peste cap si ma grabesc sa urc scarile si sa ma izolez iarasi in camera mea, dar Pezz' ma prinde de mana si ma trage inapoi.

-Indoapa-te cu pizza!Presupun ca ai slabit o gramada de kilograme!zice aceasta conducandu-ma spre masa.

Are dreptate asa ca incep sa infulec pizza si sa beau suc in timp ce ele dansau si spargeau baloanele pe rand.

-Poftim, incearca si tu!zice Rocs cu o voce extrem de pitigaiata.

A tras aer dintr-un balon cu heliu, iar acum parca este drogata.Un mic zambet imi apare pe fata cand ii aud glasul, dar refuz oferta.Ma indrept spre bucatarie, si caut prin bauturile tatei ceva pe gustul meu.De parca as fii vreo experta.Apuc ce-mi vine prima data in mana, iau apoi cateva pahare si torn in ele bautura cu alcool.Cat imi lipsise gustul acesta puternic si arzator ce ma facea sa uit de necazuri.Torn din ce in ce mai mult, iar fetele imi urmeaza expemplu.Macar acum sa uit de tot ceea ce se intampla in jurul meu.

Nu stiu daca este normal sa vezi in culori, dar eu deocamdata asa vad.Fetele au luat-o razna, si presupun ca si eu la fel.Uitasem numarul paharelor pe care le dadusem peste cap, si numarul cantecelor cantate de noi cu vocile noastre de hiene.Uit totul incetul cu incetul, si nu ma deranjeaza acest lucru.

Perrie se retrage intr-o camera impreuna cu Ashley si cu telefonul ei, chicotind s-au incuiat acolo, si imi da de banuit lucrul acesta, insa continui sa ma distrez cu Rocs.

Intr-un final ies de acolo tot cu acelasi zambet jucaus pe fata lor angelica.Se indreapta spre mine si incep amandoua sa rada.Ok, clar au facut ceva rau, si clar o sa se intample ceva ce nu o sa imi placa.

-Cunosc eu privirea asta, ce ati facut?intreb banuitoare.

-Nimic!spun ele in cor incepand si mai rau sa rada.

Sunt mai bete decat mine, si asta este clar.Soneria suna pentru a doua oara, si ma indrept spre usa, buimacita.Deschid usa, si imi ridic privirea incet.Gura mea formeaza un "o" mare cat Londra si ii vad imediat pe Zayn, Niall si...Harry?!Imi frec putin ochii in timp ce Zayn si Nialler intra in casa, dar Harold sta in pragul usii privindu-ma.

Ma dau incet intr-o parte, inca nedumerita si surprinsa, invitandu-l indirect inauntru.Isi baga mainile in buzunar si trece usor pe langa mine.Oh, nu...

>:) Tam-tam-tam-tammm *efect dramatic* dupa atatea capitole triste, m-am gandit sa mai fie si cu veselie, right :>?

Bad Boy - Harry Styles FFWhere stories live. Discover now