ACEASTĂ CARTE ESTE INCOMPLETĂ ȘI PROBABIL AȘA VA RĂMÂNE.
CITIȚI PE PROPRIE RĂSPUNDERE.
Protectorii. Apărători ai umanității și păstrători ai magiei. Oameni cu daruri de la zei. Sfinți ai căror menire este să mențină balanța lumii...
Ochii căprui pătrunzători sunt de neuitat, chiar dacă nu i-a văzut în realitate. Trăsăturile feței sunt aceleași, deșii au trecut atâția ani. Singurul lucru schimbat este părul, ce este complet alb, văzându-se de sub gluga pelerinei pe care o poartă. Vrăjitoarea își ia o șuviță între degete, învârtind-o.
— Era șaten cândva... Spune ea uitându-se parcă cu regret la șuvița de păr. Asta se întâmplă când te joci prea mult cu magia. Continuă ea ca mai apoi să o lase să cadă. Bănuiesc că știi cine sunt. Afirmă femeia și se pune pe un scaun de lângă șemineu.
— Ești... Începe Angel să spună, însă cuvintele i se blochează în gât. Este aproape imposibil. Ești Luna Airis. Spune ea gâtuit. Prințesa din Avalon. Continuă la fel.
— Fostă Prințesă. Spune ea. N-am mai fost în Avalon de zece ani. Spune ea ridicându-se. Își netezește pelerina, o desface, o pune pe spătarul scaunului, pune un lemn pe foc, stând cu spatele la cei doi.
— Nu contează. Replică Angel. Tot sânge de royal ai. Spune ea, analizând-o.
— Sânge de royal sau nu, nu ați venit aici pentru a vorbi. Spune ea și se întoarce rapid spre ei. Ați venit pentru că vă cautați prietena. Spune aceasta sever. Nu va trebui să fac și vraja de localizare. Știu deja unde este. Spune și se pune pe scaun.
— Ai privit în globul de cristal? Întreabă Frost, în barbă totuși, însă Luna l-a auzit.
— Ce stereotip scârbos de al oamenilor. Strâmbă Luna din nas. Oameni tâmpiți. Spune ea și își ia un băț lung de pe masa alăturată. Idioții răzvrătiți din Avalon ne-au făcut de toată rușinea pe pământ. Spune ea și agită bățul lung, ce are o sferă purpurie în vârf.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
— Bine. Spune Luna și expiră nervoasă. Voi, ați venit pentru un răspuns, iar eu vi l-am dat. Prietena voastră este la Adrian, adică Alpha. Spune ea, corectându-se rapid. V-am dat răspunsul. Acum, voi trebuie să îmi plătiți. Spune ea, rânjind. Angel oftează, își ia rucsacul de pe spate și scoate buchetul de levănțică din el. Îl întinde Vrăjitoarei.
— Mulțumesc de ajutor. Spune Angel cu jumătate de gură, vrând să iasă alături de Frost. Însă, vocea Vrăjitoarei o face să înghețe cu mâna pe mânerul de fier.
— Aveți grijă. Nu va fi ușor. Fratele meu a devenit barbar și nemilos. Fata nu a pățit încă nimic. Spune ea, cu spatele la cei doi. Angel nu a spus nimic, ci doar a dat din cap. Nu e cine știe ce informație, însă este ușurată că știe că Eol nu a pățit nimic.
— Imediat ce intrăm în Avalon trebuie să ne ascundem. Nu ne permitem să fim prinși. Spune Angel și îl ia pe Frost de mână. Amândoi spun incantația. Totul se întâmplă ca data trecută, mai întâi fiind vortexul, apoi camera circulară. Cei doi deschid ușa, însă în același timp fac Farmecele de Dispariție. Amândoi aterizează în Avalon, trei gardieni înconjoarându-i în momentul în care au aterizat pe pământ Avalonian.
