23. Recolta de toamnă

4.6K 470 15
                                    

   *** adulți ***

     -Doamne, iartă-mă, ce huruie așa? sări din pat mama Vera.

     -Ce-i, femeie? Arde undeva? zise tata Grigore din prag.

     Dar mama Vera era deja la poartă și privea în drum cum, din colbul urcat până-n văzduh, se iveau ca niște monștri zgomotoși tractoare. Zeci de tractoare! Am dat deoparte perdeaua ca să le văd mai bine strălucirea roșie în soarele dimineții. Duceau după ele remorci vopsite-n verde, iar oamenii mânuiau volanul mare cu mândrie. 

     Din spate-l simt cum mă îmbrățișează Victor și  îmi dă breteaua cămășii deoparte ca să-mi sărute umărul.

     -Stai, Victor, că poate ne vede mama! Uite cum trec tractoarele! Stai, omule, că... , dar nu mai pot spune ceva, cuvintele s-au preschimbat în răsuflări prelungi. Buzele lui îmi lasă pielea înfiorată. 

     -Să stai așa, să nu te miști! mai spuse el și se pune în genunchi. Nu vreau să văd tractoarele, vreau să te văd pe tine cum arăți de dimineață.

     -De-acolo vrei să mă vezi? îl întreb zâmbind jucăuș și mă arcuiesc ușor de spate.

     Nu credeam că privirea lui avea o așa putere. Îmi mângâia coapsele și trecea ușor cu degetele peste fese, că arcuirea mea se făcu și mai mare, de parcă nu doream să-i pierd fierbințeala palmei. Când mi-a sărutat una din fese am gemut. Avea gura caldă și flămândă, mă atingea cu limba și-mi lăsa urme rozii cu dinții.

     -Dacă ți-e foame ar fi bine să luăm o gustare..., zic fără tragere de inimă, deși nu asta doream.

     -Nu știu tu ce faci,dar eu tocmai iau o gustare, îi aud vocea răgușită. 

     -Oh! 

     Nu credeam să fie posibil ca ochii să nu vadă, urechile să nu audă dar pielea să se înfioare și să tremure de surpriza așteptării ... limbii lui. M-am ținut repede cu mâinile de pervaz ca să nu mă preling pe podea și mi-am fixat privirea spre poartă ca să-i pot urmări mișcările mamei, să nu ne prindă așa, la geam. Pleoapele îmi cădeau grele de plăcere și făceam eforturi să le țin ridicate.

     -Ești dulce și caldă, ca un mic dejun cu lapte și miere...

     Lapte, miere? Mai mult unt topit. Prin cămașa încrețită sfârcurile se împingeau în țesătură. Se doreau atinse, alintate... Mi-am desprins o mână de pe rama geamului și mi-am cuprins în palmă sânul. 

     -Așteaptă-mă! îl aud cum se ridică în spatele meu, mă ținu de mijloc și mă trase înapoi spre el.

     Lumina dimineții deveni atât de strălucitoare c-am închis ochii și mi-am umezit buzele de dorință. Pătrunderea a venit neașteptat de lentă și cred că mi se înmuiaseră picioarele, pentru că mă ținea strâns când i-am simțit pe spate căldura pielii lui. 

     -Îmi place să fac dragoste cu tine, Mara! mi-a șoptit la ureche și aerul eliberat din gura lui mi-a tulburat și mai mult starea. 

     Devenisem alta, mă mișcam în întâmpinarea lui ca o femeie ușuratică, gemând înfundat, chemând următoarea pătrundere, așteptând-o cu răsuflarea tăiată. Cine eram? Ce-am devenit? Nu-mi era rușine... O palmă de-a lui  îmi frământa și-mi necăjea un sfârc, iar alta mi se lipise de pântec să mă tragă spre el, mai mult, mai adânc...

     Când a venit eliberarea, căldura trupurilor noastre a explodat în valuri de lavă, topindu-ne cu intensitatea ei și forțându-ne să ne regăsim respirând sacadat, îngenunchiați lângă fereastră. 

De dragul tău... (I) (finalizată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum