Fantastic Love

Capitolul 22

Întuneric, bezna oarbă, abis, negura, neant, necunoscut.
Ajutor, salvare, întrajutorare.
Judecata, conștiința. Oh, bingo. Asta e cuvantul.
Conștiința, esti capabil sa formezi o imagine despre starea în care te afli. Eu mă aflu intr-o groapă mare si adâncă, fără scapare, fără lumină.
Macar sunt capabilă să găsesc sinonime si definițiile la psihologie din clasa a X-a. A fost cea mai frumoasă olimpiada la care am participat, cel mai frumos bac. Exceptand faptul că eram străină și Johnny acolo. Si tot si da.
Nici nu imi amintesc cum am reusit sa iau acea permisiune din moment ce tocmai aprobasem alta. Semnasem cum că nu ma voi mai muta pentu ca e o clasa finală, dar tot m-am mutat. Mătușa Olivia si relatiile ei. Oare ce mai face? Nu am mai vizitat-o de câteva luni...
Oh, Doamne. Trec de la un subiect la altul. Am o minte neliniștită. Asa e.
Oh, conștiința mea, chiar aveam nevoie de tine.
Stiam ca atunci cand oamenii mor le trece toată viața prin fata ochilor, vad sensul vieții lor, eu nu imi amintesc nimic neobișnuit, ma simt ca in fiecare noapte când ma pun in pat si astept sa adorm. Chinuită. Foarte chinuită de dorințe, nerealizate. Sau amintiri dureroase, situatii caraghioase. Probabil de aia nu imi trece viata prin fata ochilor, în fiecare seara imi trecea. Mi-am pierdut șansa de mult. Dar totusi, unde e lumina de la capătul tunelului? Macar atat merit.
Trebuie să te trezesti, Amelia.
Ai dreptate, nu am incercat asta. Nu e ca si cum vorbesc de una singură de o ora aici, de nebuna, cu conștiința mea enervantă.
Încă te urăsc chiar dacă trebuie sa mor.
Tu nu ma lasi sa mor.

- Amelia! Iubito...

În sfârșit, ceva frumos. Vocea lui. Imi spune iubito... ma topesc...

-Amelia, te rog trezeste-te. suntem cu toții aici iubito. Si...

Încă imi spune iubito...

- Am nevoie de tine...

Am simtit ceva umed pe mana mea, mi-a sărutat mana? Daca m-as trezi acum, l-as săruta direct. E tot ce am nevoie.

- Te...

Si eu te...