Fantastic Love

Capitolul 23

Bip. Bip. Bip.

Aparatura bazaie frenetic. Începem să ne rugăm cu totii, numai eu raman cu mana sa in a mea, mangâind-o usor. Imi abțin lacrimile, se va trezi. Trebuie.

Ma uit prelung la chipul ei, e un înger care doarme, asa frumoasă...

Si eu care ziceam ca un prost ca trebuie sa moara in inima mea. Uite, ce se întâmplă dacă vorbesti fara minte... Totul ia alt sens.

Bipuitul se oprește. Arunc o privire aparatului. E in parametrii normali.

Simt cum mana imi este stransa si tresar speriat, imi întorc privirea spre ea, are ochii deschisi si imi zâmbește.

- Amelia, Amelia, iubito!...

Nu stiu ce as putea spune. Nu stiu nici ce simt, sunt copleșit de o... nu stiu, ceva mai mult decât orice sentiment frumos...

- Amelia! ii sărut mâna si o tin la pieptul meu. Cum te simti?

Încă imi zâmbește, nu raspunde. Probabil are aceeași durere de cap pe care am avut-o și eu în urma cu cateva minute.

- Cine e Amelia? mă întreaba si inca zâmbește. Cine esti tu? zâmbetul cald i se transformă intr-o linie subtire care nu exprimă decat indiferența. Unde sunt? isi trage mana din a mea si da sa se ridice in șezut.

O opresc, văzând cum se chinuie sa se ridice făcându-si mai mult rau.

Ii mangai părul si incep sa ii rostesc numele frenetic, de parcă ar ajuta la ceva. E o gluma, va înceta ea. Încă putin timp, ei ii place sa ne păcălească.

Sunt tras de umeri de două mâini uriase, e fratele ei. Se așază în locul meu si ii vorbește calm:

- Ame, sunt eu Ben. isi încleștează degetele si e prima dată când il vad atat de serios. Sunt eu, fratele tau. vad cum lacrimile ii curg siroaie si nu cred ca mai rezist mult.

Dar trebuie sa fiu tare, pentru ea.

- Eu... Imi pare rau, nu... aparatul incepe sa bipuie diferit fata de prima dată, sau asa aud eu, panica ma stăpânește. Nu stiu cine esti... vorbește din ce in ce mai greu.

Cand închide ochii și aparatul indica o linie orizontală strig disperat dupa doctor. În câteva secunde apare, nu aveam cum sa observ faptul că Reed a plecat imediat cum ea s-a trezit după cadrul medical, nici macar eu nu m-am gandit la asta... Se pare ca savantul super destept o iubește mai mult decât mine...

Doctorul ne da afara pe toti, vad cum încearcă să îi facă inima sa bata din nou cu ajutorul aparatelor, trimițând electroșocuri...

Noi asteptăm. Pe hol. Disperați. Sunt deznădăjduit.