Earning a loss ||Cole Sprouse F.F.||

-Capitolul 13-

În iubire nimic nu are limite

Yvonne POV

Era destul de întunecat afară dar m-am trezit fiind strânsă în brațe de Cameron. Slavă domnului că nu a pățit nimic. Țin minte cum aseară mi-a zis că mă iubește,a plecat fiind dezamăgit iar eu am început să plâng pe podea până am adormit. Cred că el m-a pus în pat. Credeam că va pleca de tot,că va pune pe cineva să mă rănească,dar am realizat că mă iubește cu adevărat. Mi-e teamă să-i spun că e reciproc,poate mă crede nebună. Cam s-a foit puțin,iar apoi l-am auzit cum mi-a zis rece:

-E 5 dimineața. Culcă-te Yvonne.

-Eu...Nu pot...

-Încearcă. Mi-e somn,așa că treci și culcă-te.

-Nu poți fără mine?

-Nu. Taci odată și nu mai cere atâtea explicații.

-Unde ai fost aseară?

-Ce,acum mai nou eu îți dau socoteală?spune pufnind ironic.

-Nu-ți cer decât să-mi zici unde ai plecat ca nebunul.

-Aia cu nebunul ai nimerit-o. De ce dracului mă iei la rost fără sens?

-Are sens,crede-mă!

-E pe dracu are sens!

-Te iubesc idiotule,de asta întreb! Îmi fac griji!zic iar el se ridică rapid și aprinde veioza mică de pe noptieră.

-Delirezi cumva? Faci mișto de mine?

-Tu m-ai pus în pat?

-Da.

-După ce ai plecat tu m-am îngrijorat că ai putea face o prostie. Cine știe,cu tot LAD-ul ăsta. Dar am recunoscut și că te iubesc,deși nu e moral,dar și că te-am rănit. Nu credeam că ești serios,nu voiam să ne certăm. Dar și eu te iubesc,chiar dacă m-ai adus în lumea ta nebună și m-ai separat de cei dragi mie. Ca Adam de pildă.

-Nu știu dacă să cred sau să o iau ca șantaj...

-Nu mă joc Cam. Pe bune,fac orice ca să mă crezi.

-Orice?

-Da.

-Arată-mi că mă iubești la modul cel mai sincer.

-Bine.spun și merg spre geamantanul meu. Scot de acolo o panglică neagră,uitată de mult acolo și iau foarfeca mică din trusa de cusut din cameră. O tai în două,iar apoi merg înapoi în pat.

-Cam,fac asta cu condiția ca și tu să respecți ce facem acum.

-Ok.spune și îi leg la mână panglica,zicând:

-Promit că am să te ascult indiferent de ce ar fi,că nu voi fugi și că nu te voi minți vreodată. Acum tu. 

El a zâmbit și mi-a legat ușor panglica la mâna dreaptă,făcând la fel ca mine:

-Iar eu promit că am să te protejez,că am să fac orice să-ți fie bine și că nu te mai las să pleci din viața mea.

-Mai mult de atât vrei ceva?

-Da. Un singur lucru,mic de tot.

-Spune.

-Că ai să mă iubești sincer și că ai să ai încredere în mine.

-De acord. Dar și tu să faci asta.

-Normal. 

-Acum ce vom face?