„ ― Ești întotdeauna atât de enervant? îl întreb încercând să par serioasă.
― Nu chiar, ești tu mai specială și de-aia mă comport așa cu tine, spune pe același ton enervant și îmi zâmbește.
― Specială? În ce sens? insist eu.
―...
اوووه! هذه الصورة لا تتبع إرشادات المحتوى الخاصة بنا. لمتابعة النشر، يرجى إزالتها أو تحميل صورة أخرى.
24. Spune-mi și voi pleca
Valurile mă ridică și mă coboară după voia lor. Privesc drept înainte, unde pământul parcă nu mai există. Este atât de frumos. Elijah se întoarce în aceeași direcție, privind cerul. Oceanul este atât de mare. Sunt doar la câțiva metri de mal și apa deja îmi e până la gât. Mă întreb cum este acolo, în larg. Cu siguranță au pierit mulți oameni acolo, din cauza neatenției sau a rechinilor. Am auzit că sunt mulți rechini în larg. Rechini albi, de vreo trei metri.
— O mie trei sute de leghe. Cam atât este acolo, îmi răspunde Elijah de parcă mi-ar citi gândurile. Pe deasupra, Oceanul planetar ocupă și trei sferturi din suprafața întregului Pământ.
Uau... pe asta chiar nu o știam.
— Aș vrea să pot înota, nu doar să stau într-un loc, mă văicăresc eu precum un copil.
Elijah se apropie de mine și mă apucă de talie.
— Relaxează-te.
Mâinile sale mă întorc cu fața în jos. Simt că voi face un alt atac de panică atunci când își trece mâna peste abdomenul meu.
— Eu te țin, tu doar dă din mâini și din picioare atât cât poți. Imaginează-ți că ești o sirenă sau ceva.
Ascult cu atenție indicațiile sale și fac întocmai.
Îmi mișc brațele și picioarele, lăsându-mi întreg trupul în brațele lui Elijah. Nu credeam vreodată că o să reușesc să înot. Tata s-a chinuit ani întregi cu mine, dar mereu mă pierdeam din cauza angoasei acesteia de apă. Înot! Chiar o fac! Când îmi dau seama, deja mă aflu la aproape doi metri de Elijah. Am făcut asta singură? Dumnezeule! E nemaipomenit!
Mă opresc și îmi dau cu apă pe față, așteptându-l să vină lângă mine.
— Ai fost extraordinară! mă felicită el.
— Tu ești profesorul meu.
— Am fost, mă corectează el. Acum ești pe propriile picioare. Oh, cresc atât de repede, mă tachinează el, mimând un plânset.
Eu râd, iar el mă imită.
— Pun pariu că nu poți să mă prinzi, spune și începe să înoate din ce în ce mai repede.
Trag aer în piept și mă pun pe poziții după care îmi fac avânt și pornesc către el. Chiar crede că va scăpa?
— O să vezi tu, Hall!
***
Ies din apă epuizată după vreo două ore în care am înotat continuu. Pot să spun că m-am distrat. M-am distrat pe cinste chiar. Mă bucur că am câștigat sesiunea aceea de ,,prinsa în apă". Elijah apare în spatele meu și se așază pe nisip.
