~11~

168 12 4
                                    

Din fericire Amexander nu i-a spus fratelui meu ca m-a găsit discutând cu Malfoy. Am incercat sa ii explic ca eu nu ma vad cu Draco, dar parca vorbeam cu pereti si nici nu voia sa ma asculte. Un articol lung a aparut in "Profetul Zilei", insotit de poza cu noi si noul profesor in care se povestea despre aventurile profesorului si minunata slujba pe care o va avea la Hogwarts. M-am stranbat cand in articol am vazut urmatorul paragraj: "Sunt onorat ca o sa le pot preda bunilor mei prieteni, Harry si Andreea Potter. Fratii sunt prieteni apropiati de ai mei si va fi o placere sa le urmaresc evolutia magica, care sigur va fi minunata avand in vedere talentul si frumusetea tinerei".
●●●●●●●●

Razele soarelui nu reusisera să patrunda prin draperiile camerei pe care o imparteam cu Ginny inca, dar fratele meu si Alexander reusisera deja. Am simtit niste pasi aproape de capul meu si in secunda urmatoare o galeata de apa a fost aruncată pe mine. Am sarit buimaca si speriata din pat si m-am uitat amenintator la cei doi baietii care radeau "silentios". In secunda urmatoare am apucat una dintre cartile mele si am aruncat spre ei, tinta fiind capul unui dintre cei doi mascarici, lovitura mea a foat bună si Harry a iesit pe usa frecanduse la cap, dupa ce l-am lovit destul de puternic. Ginny inca se uita urat la usa, parca dorind sa o arda din priviri, dar se linisti repede si incepu sa se imbrace pentru scoala. M-am alaturat si eu si am coborât amandoua la masa impreuna cu (,) cuferele noastre imense. Bucataria Viziunii era plina de lume si cu greu am reusit să mancam ceva si să ne facem loc spre iesire. Doamna Weasley era deja panicata, pentru ca eram in intarziere si reteaua era aglomerată, atunci a venit idea salvatoare a domnului Weasley. Masina pe care o observasem noi este a lui, cumparata de la un magazin magemesc si i-a adus mai multe imbunatatiri cu ajutorul magiei. Fred si George au zambit, Harry si Alexander au sarit in sus, Ginny si cu mine ne-am privit putin nesigure, iar Orion parea gata să lesine de spaima, stiam ca nu prea îi place înălțimea, dar idea unei masini vrajite parea si mai rea pentru el. Cu aprobari si dezaprobari am intrat in masina domnului Weasley, in fata bancheta era marita in asa fel incat sa încapă cam 3 persone, in spate erau doua banchete pe care ne-am îngrămădit cu toții, dar stateam destul de comod si asa. Masina și-a deschis aripile dupa ce a fost apasat un buton micut, iar noi am inceput să zburam. Stiu cum este să zbori pe o matura, dar niciodata nu am fost curioasa să incerc cu o masina zburatoare, insa niciodata nu este prea tarziu. Zborul a fost mai linistit de cat cel cu motocicleta si e normal asa din cate a spus Orion, doar nu l-am lasat pe idiotul de Harry sa conduca iar si sa ne piarda in lume. Am aterizat cu o usoara clatinare si aripile masinii s-au retras, am parcat si am coborât cu toții in fata garii. Eu si Ginny am trecut primele de cealalta parte a barierei, ne-a urmat Orion si ceilalti frati Weasley. Cei doi parinti au venit si ei sa ne conduca binevoitori. Am urcat in tren chiar cand acesta pornea, m-am gandit ca cei doi au urcat prin alta usa si mi-am continuat dumul.

*Autorul Pov.*
Dupa ce isi ocupaseră locurile la masa casei lor, Andreea, Ginny si Orion asteptau să ii vada pe ceilalti doi baieti venind si ei in Sala Mare. Dar se terminase repartizarea si cei doi inca nu aparusera, Andreea se ingrijora deja pentru ei. Cine stie cu cine se mai luasera la bataie sau unde au mai ajuns. La jumatatea cinei, sefa casei lor s-a ridicat si a dispărut pentru un sfert de ora, a revenit si cu privirea i-a atintit pe ei. Dupa masa au luat-o repede spre salonul comun si pe canapea și-au gasit prieteniii.

*Andreea Pov*
Sunt ingrijorata pentru baieti, nu este stilul lor sa nu apara la masa, iubesc mancarea amandoi si chiar daca ar fi facut o prostioara orice profesor intreg la cap iar fi lasat să se intoarca in Sala Mare. Toata grijile mele au foat spulberate cand am ajuns in salonul comun al casei Gryffindor. Alexander si Harry ocupasera cele mai bune locuri de langa foc si asteptau să ne intoarcem noi, cel mai probabil.
-Unde ati fost? Ne-ati speriat de moarte!*a strigat imediat Ginny*
-Să spunem ca o sa aflati incurand. Partea buna este ca nu am primit detentie!*a inceput Alexander razand zgomotos si primind niste priviri dezaprobatoare de la Orion*
-Stiti cum se trece prin peretele ala, nu? Noi nu am putut sa trecem! A trebuit să furam masina domnului Weasley si dupa am zburat cu ea pana aici, am aterizat într-un copac si ne-a gasit Snape care parea gata sa ne exmatriculeze. Am avut noroc ca ne-a vazut sefa casei si l-a convins pe Snape ca anul nu a inceput oficial si nu are voie sa ne scada puncte sau să ne dea detentie.*a povestit Harry repede*
-Dar de ce nu am putut trece prin bariera?*a repetat Alexander intrebarea care se pare ca il macina de ceva timp*
-Dobby. Asta trebuie sa fie.*am spus eu*
-Spiridusul ala? Il stiu, este al familie Malfoy.*a spus Alexander*
-Dar de unde sti tu, ma rog?*a intrebat Ginny cu o spranceana ridicata*
-Pai, au venit sa ma viziteze cand eram mic, mai bine spus au venit pentru mama si era un spiridus cu ei, am auzit cum l-au strigat Dobby.*a explicat el*
-Atunci insemana ca se intampla ceva rau in scoala daca Dobby nu vrea sa venim aici. Dar ce?*am intrebat eu*
-Nu stiu si nici nu imi pasa, vreau doar un somn bun in momentul asta.*a spus Orion si am urcat fiecare in camera lui*

♡𝓐𝓷𝓭𝓻𝓮𝓮𝓪 𝓟𝓸𝓽𝓽𝓮𝓻 ♡Where stories live. Discover now