NU!

487 54 12
                                    

Denis pov

Mi-am deschis ochii simtind o puternică durere de cap.

-Ce s-a întâmplat?

Am încercat sa ma ridic dar eram legat. Am privit în jur si eram într-un fel de beci. Respiratia mi s-a accelerat la fel ca bătăile inimii. Am început sa tip si sa ma zbat dar degeaba.

Nu înteleg cum am ajuns aici. Ultima data eram la Ionuț si....Ionut...

O lacrimă mi s-a scurs lent pe obraz suspinand silentios. Nu pot crede ca el chiar a făcut asta...

-Te-ai trezit?

Mi-am intors instant privirea spre aceea voce dar nu puteam vedea prea bine din cauza întunericului. Abia când s-a apropiat de mine mi-am dat seama ca era Ionuț.

Am rămas tacut chiar daca îmi era foarte frică. Vreau sa stiu de ce a făcut asta...de ce...

-Denis...

Cand a ajuns în dreptul meu a incercat sa îmi atingă obrazul dar mi-am intors capul în partea opusă acesta oftand.

-Probabil te întrebi de ce am făcut asta.

Mi-am închis ochii plângând silentios.

-D-De ce ...ai facut asta? De ce?

-Te iubesc....

-NUUU!

-Denis eu doar...

-Daca ma iubeai nu făceai asa ceva! NU! Ar fii bine sa ma dezlegi acum până nu va fii prea târziu!

Acesta s-a lăsat spre mine si m-a sărutat pe obraz. Nu cred ca am fost mai scârbit în toată viața mea decât acum.

-Daca ma dezlegi acum nu o sa depun o plângere la poliție. Dar daca ma mai ți asa măcar un minut o sa iasa rău!

Acesta a oftat după care mi-a dat drumul la mâini. Am stat cuminte până mi-a dat drumul la picioare . M-amridicat de jos si i am dat un pumn în față , aceste căzând jos.

-Daca ma m-ai cauți o singură data vei avea probleme grave! Am țipat înainte sa ies.

Domnul Poștaș(B×B)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum