Trecuse câteva zile de la incidentul cu Ionut. După cele întâmplate am decis ca e mai bine să renunț la el chiar daca asta inseamna sa îmi pierd si locul de munca.
Cu Robert nu am mai vorbit, tot un nenorocit ramane si el. Uneori urăsc atât de mult că îl iubesc.
Asta-i dragostea, n-ai cum s-o controlezi, inima face ce vrea ea.
Mi-am frecat ochii si m-am ridicat de pe canapea lenes. Asta era una din serile alea când nu am chef de nimic si sunt plin de nervi din motive inexistente, plus faptul ca nu pot sa dorm.
Cu toată lenea din lume, m-am îndreptat spre bucătărie sa mănânc ceva, nu ca îmi este foame ci doar ca ma plictisesc. Da, mănânc când ma plictisesc . Probabil o sa ajung o balena ucigașă dar asta e.
După ce termin de mâncat pun toate vasele murdare în chiuvetă si le las acolo. O sa le spăl eu mâine, acum chiar am nevoie de o mica plimbare nocturnă. De obicei nu sunt fan plimbările seara dar acum chiar nu am ce face mai bun de facut.
***
Îmi simțeam inima bătând cu putere, asta nu avea cum sa fie de bine. Aveam ciudata impresie ca sunt urmărit si chiar îmi era foarte frică asa ca am decis sa merg acasa si sa ma holbez la taven.
Am râs scurt la imaginea cu mine holbandu-mă la perete. Absolut mirobolant.
Când mai aveam puțin si ajungeam acasă am simtit mana cuiva pe umărul meu . M-am întors rapid si tot ce am vazut a fost o gluga , fața nu prea i se vedea.
-Cine esti?
-Haide ,Denis. Cum sa nu mă recunoști?
În secundă următoare tipul din fața mea își da glufa jos făcându-ma sa expir ușurat .
-Ce vrei, Robert?
-Adevarul sau o minciună frumoasa?
-Adevărul!
-Ok. Pai ma plimbam si te-am văzut singur si am stat în spatele tau ca nu cumva cineva sa se ia de tine. Spuse acesta zâmbind.
-Cine ar putea sa se ia de mine la ora asta? Am întrebat privindu-l fix.
-Boschetarii? Traficanții de droguri?
-Daca e atât de periculos tu ce cauti afară ?
-Eu ma pot apăra. În secunda următoarea acesta își incordeaza mușchii rânjind.
-Iti place ce vezi?
-Hă? adica nu, adică da...nu...
Mi-am lăsat privirea în pământ simtind cum tot sângele din corp mi se urcase în obraji făcându-l pe Robert sa chicoteasca.
-Hai sa te duc acasa .
Am afirmat si l-am urmat tacut tot drumul.
