Supremație Absolută

Capitolul 5 ~ Rhett

         O priveam de fiecare dată când mișca. Eram sigur că, fata asta, ascunde ceva. Fata asta este mai mult decât ne lasă pe noi să vedem și știe mai multe decât vrea ea să știm. Scott este într-o stare bună. Sângele i s-a oprit din curs, iar rana s-a curățat cât de cât. Vivian stătea permanent cu ochii pe el de aproximativ patu ore. Își mai lua câte o cafea de la tonomatul din hol, uneori, însă, în rest, era cu mintea doar la acea rană.

          Sau cel puțin asta credeam noi.

          — Cum a primit glonțul ăsta în abdomen? se aude șoptită voce ei, încercând să nu îl trezească pe prietenul nostru.

         Mă uit în altă parte, sperând că avea să răspundă altcineva. Nici măcar nu știam dacă puteam avea încredere în ea cu lucrurile pe care noi le practicăm, da păi să îi mai spun de faptul că ne luptăm aproape mereu cu alte clanuri.

         — Tom? întreabă ea cu speranță, însă prietenul meu face exact ca mine, judecându-și bine cuvintele. Bine, atunci, ridică ea resemnată din umeri.

         Se mai uită o singură dată la noi, după care se apropie de tăvița pe care au fost puse instrumentele pe care le-a folosit pentru a scoate glonțul din pântecele lui Scott. Ridică cu ajutorul pensetei glonțul, uitându-se amănunțit la el în lumina becurilor.

         — Glonț de calibru 7 62, utilizat de obicei pentru armele precum mitralierele, letal, declară ea, făcându-mă pe mine și pe Tom sa ne înfioram.

         La naiba! De unde știe fata asta atâtea?

         — Prin urmare, arma folosită este ilegală, iar după adâncimea glonțului în corpul lui Scott, acesta a fost tras de la distanță. Cam peste doisprezece metrii distanță. Ați fost urmăriți, nu-i așa? întreabă ea după ce ne face capul calendar.

          — De unde știi atâtea? întreb eu mijindu-mi ochii. Nu mi-ai spus nicăieri lucruri precum participarea ta în armată sau ceva de genul, îmi împreunez brațele defensiv la piept.

          — Tatăl meu m-a învățat să folosesc arme de mică, ridică din umeri. Era pușcaș marin, adaugă când vede privirile noastre sceptice.

          — Prieteni? se aude vocea șoptită și răgușită a lui Scot, Vivian apropiindu-se imediat de el.

          În alte circumstanțe, apropierea asta dintre ei doi nu mi-ar conveni. Apropierea asta dintre Vivian și noi toți  nu mi-ar conveni, însă s-a dovedit a fi de încredere atunci când i-am spus despre curse, iar dacă cumva începe să ciripească, n-o văd prea bine.

          — Te simți în regulă, frate? întreb ușor, apropiindu-mă de brunetă și lăsându-mă pe vine lângă ea.

          Coapsele ni se ating, iar pentru o secundă simt cum amândoi ne curentăm fără să vrem, uitându-ne ciudat unul la altul.

          — Eu sunt bine, voi cum sunteți? întreabă el mișcându-se pe o parte, astfel uitându-se direct la noi. La dracu, Rhett, ai o față... mai frumoasă decât de obicei, râde el — cu greu — de fața mea distrusă din cauza accidentului.

          — Ei bine, măcar eu nu stau tolănit într-un pat, îl iau peste picior, pufnind ironic.

          — Unde e Theya, e în regulă? întreabă imediat devenind serios.

          În timpul urmăririi, mașina Theyei a fost aruncată de pe șosea, astfel ea având acum brațul fracturat, iar eu fața distrusă.

          FlashBack:

          — Trebuie să ne grăbim, Tom, clanul Sudic aproape a ajuns la docuri, îi spun după ce le urmăresc localizarea, bătându-l rapid pe acesta pe umăr și aruncându-mă eu în mașina Theyei, iar Tom în a lui Scott.

          Mulatra prinde imediat viteză, făcându-mă să apuc mânerul portierei pentru că altfel m-aș fi izbit cu capul de ceva la curbele pe care le lua, demarând imediat pe autostradă în urma mașinilor negre ale clanului.

          După câteva zeci de minute, găsim mașina lui Scott în fața noastră, începând focul de arme, iar clanul face manevre pentru a scapă de noi. Mă uit urât spre ei, apucând arma automată de pe bancheta din spate a Theyei, după care deschid geamul, nu înainte de a mă lega cu centura de siguranță special adaptată pentru astfel de situații.

          Mă așez pe geam, fiind cu mai bine de jumătate de corp  înafara mașinii și țintind încărcătura de droguri pe care SUV-urile negre inamice le purtau în ele. De cum se dau puțin în stânga și în dreapta, observ un camion care merge în centrul lor. 

          Las arma jos.

          — Theya! Au un camion, ține volanul drept, le sparg cauciucurile, spun iar aceasta anunță mai departe prin stație ca ceilalți să facă același lucru.

         Trag primul glonț, ratând din cauza uneia dintre mașini care s-a băgat în  traiectoria glonțului, făcându-mă să înjur. Trag încă un glonț în caroseria SUV-ului, făcându-l să se clatine câțiva metri din fața mea, Theya accelerând până când ajungem noi în spatele camionului.

         Mă pregătesc să sar în încărcătura acestuia, vizualizând cam unde aș putea să mă cocoț ca să deschid ușile camionului, însă țipatul Theyei mă face să mă uit în spate, la timp pentru a vedea doi oameni cu cagule negre care au ieșit prin trapele mașinilor, cu mitraliere îndreptate spre noi.

         — Rhett! Intră în mașină! urlă aceasta la mine, făcându-mă să întru în mașină la timp, înainte ca o ploaie de gloanțe să se năpustească asupra noastră. Theya scapă volanul mașinii de sub control, aceasta rostogolindu-se imediat de pe autostradă în câmpul de lângă, făcând două salturi uimitoare în aer.

         Când totul a luat sfârșit, încercăm să ieșim din mașina care acum parcă voia mai mult ca niciodată să ne țină captivi înauntru, dar două brațe puternice mă ajută să ies, același lucru făcând și cu Theya.

         — Tom, ce mama naibii tocmai s-a întâmplat? întreb scuipând o gură de sânge la picioarele acestuia.

         — Trebuie să ne întoarcem, Scott este rănit destul de grav!

         End FlashBack:

        — Da, a scăpat cu un braț fracturat, dar suntem toți în regulă, îl liniștesc, acesta aprobând tăcut.

        — Gașcă, veniți să vedeți asta, ne strigă Theya.

        — Acum vin! strigă Scott, făcându-ne să râdem, după care venim toți lângă el.

        Theya se apropie de noi, arătându-ne ceva pe laptop-ul ei. O știre live.

        Azi-noapte, la ora doisprezece a fost depistat un camion încărcat cu droguri, pornit din orașul statului Michigan, Detroit. Poliția spune că au fost găsite urme de gloanțe și zgârieturi provenite de la o altă mașină, iar pe autostrada cu numărul D455, au fost găsite urme de frână și de sticlă spartă, urmări ale unui accident. Se începe o anchetă.

        — Oficial, am câștigat această luptă, anunță Tom vesel, noi toți strângându-ne mâinile fericiți și chiar și Vivian a fost îmbrățișată, pentru că, fără ajutorul ei, nu știu în ce stare s-ar fi aflat Scott.