| ficțiune adolescenți | thriller psihologic | dark romance | LGBTQ+ |
Naratorul le-a știut pe toate. A știut exact când inima abială a unei păpuși fandosite s-a oprit, când gândurile otrăvitoare au prins viață și când nimeni nu s-a mai î...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
╔═══════꧁꧂═══════╗
Sydney nu putea să doarmă. Privea bolta cerească de pe fereastra din camera ei de cămin, admirându-i brâul de stele cu care era încinsă, în așteptarea lunii. O durere de cap îi omorâse toate visele frumoase pe care le avusese, făcând-o din nou să se gândească la perioada în care Jack profitase de ea.
Și atunci devenise o persoană moartă. Nu voia să arate asta. Voia să arate că e puternică și își dorea să devină o femeie respectată în societate. Își dorea să arate că femeile sunt egale în drepturi cu bărbații. Se uitase în oglindă, încercând să-și dea seama de ce nu putea fi puternică.
De ce nu putea să cârpească pur și simplu pânza vremii care ajunsese să fie ruptă de timp?
— Ești o persoană oribilă, i se adresase reflexiei sale, lăsând ca o lacrimă să i se rostogolească pe obraz și să cadă încet pe podea.
Era clar. Realitățile amare îi biruiau visele dulci cu fiecare minut care trecea și i se mai scursese din clepsidra timpului. Fata se hotărâse să deschidă un sertar din noptiera mică de lângă pat. Căutase din priviri obiectul pe care nu-l mai folosise de când Jordan murise, vrând ca neliniștea din sufletul ei să fie înlocuită de o stare oarecum euforică.
Luase recipientul de sticlă, strângându-l în mâini.
,,Oare chiar vreau să fac asta?" se gândise minute întregi, privindu-se din nou în oglindă.
Putea redeveni acea fată puternică, de neintimidat și probabil mult prea bună pentru cei din jur în doar câteva secunde. Acel gând venindu-i în minte, nici nu mai stătuse pe gânduri și își injectase fericirea artificială în vene, oftând adânc după aceea.
Începuse să râdă, plimbându-se de colo-colo prin cameră. Și începuse să se scalde în oceanul de vise aproape imposibile, săpunându-se în amintiri plăcute, care-o făceau să zâmbească.
,,Dansam amândoi pe ritmurile îmbătătoare ale noii piese ale lui Lady Gaga. Eram atât de fericiți încât credeam că toți cei din jur încercau să ne imite relația, dar eșuau, chiar dacă prin jur eram doar noi doi.
În noaptea în care luna își scuturase praful auriu peste lumea plumburie îmi găsisem și eu veselia care credeam că va fi infinită. Îl cunoscusem pe acel băiat care reușea să picteze fâșii de lumină în întuneric la insistențele mamei mele și încercam să profit de fiecare clipă pe care o petreceam alături de el.
