Capitolul patru

125 16 6
                                    

„Să știi că provocările tale nu le poți refuza."

Ziua a treia

Încă de dimineață plouă într-una și nu mă gândeam că o să prindem așa vreme în vacanța asta. Mai târziu se anunță și o mică furtună.

Am ales cu toții ca activitățile de azi să le facem în interior, iar dacă vremea va fi mai bună pe seară, vom ieși puțin afară.

Ne-am adunat toate fetele în camera lui Miriam și punem la cale o farsă pe care s-o țină minte băieții mult timp.
Am auzit idei precum să-i udăm cu apă în timp ce dorm sau să-i îmbătăm și după să le facem unghiile și machiajul, dar ambele pică, deoarece, Tamara vine cu o idee mai trăznită cu care suntem toate de acord. Acum mai rămâne să vedem când o putem pune în aplicare.

Mai pe seară, vremea e la fel de urâtă, dar măcar se rezumă la a ploua mărunt. Toți suntem acum în living, bineînțeles cu excepția lui Dawson, care m-a sunat și mi-a spus că probabil abia mâine vine încoace, din cauza vremii. Încerc să dau la o parte senzația care mă roade la stomac și încep să mă gândesc serios că ar trebui să purtăm o discuție pe tema asta. Începe să mi se pară tot mai straniu faptul că suntem singurul cuplu de aici și pe altă parte stăm atât de distanțați. Și nu e ca și cum eu n-aș putea petrece timp cu prietenii lui, dar nu m-a invitat în niciuna din cele trei zile de când suntem aici, în schimb nici eu n-am verbalizat treaba asta.

Băieții vor să jucăm cărți pe pedepse și după rânjetul lor, am impresia că și-au gândit planul încă de mai devreme, când stăteam separați. Ne conformăm și ne așezăm la nimereală pe podea, apoi începem.
Am stabilit ca primul care termină e câștigător și trebuie să-i dea pedeapsă celui ce rămâne ultimul în joc cu cărțile în mână.

Nu vreau neapărat să câștig, fiindcă nu cred că aș fi bună la dat pedepse, dar nu vreau nici să pierd, fiindcă am o bănuială la ce trăznăi am impresia că au pregătit băieții.

Sorb din sucul de rodie cu gheață și scap de cărți una câte una, până nu mai am niciuna în mână și termin penultima. Mia rămâne cu cărțile, deci pierde. Se oftică puțin, deoarece nu se aștepta ca din primul joc să fie prima care pierde, iar acum așteaptă cu ochii mari pedeapsa de la Chad.

– Mia, pedeapsa ta va fi... Începe Chad, frecându-se cu o mână la bărbie. Să îmi faci plinul la pahar, iar când te întorci trebuie să faci schimb de loc cu Lisa.

Fata se conformează și expiră ușurată, probabil se aștepta la ceva mai nasol, apoi merge spre bar și toarnă din lichidul maroniu în paharul lui Chad. Când revine, se așază în locul indicat de acesta. Acum Mia stă între Tamara și Marcus, iar Lisa stă lângă mine și Chad. Între timp, Leon face cărțile și le împarte.

Cred că mi-am ținut respirația cel puțin un minut, fiindcă după ce dau ultima carte jos, dau frâu liber aerului să-mi pătrundă plămânii și ies din joc a doua. Mai fericită de atât nu puteam fi.

Tura asta câștigă Leon și pierde Tate.

– Ca pedeapsă, trebuie să prinzi foaia cu nasul, de trei ori, tu împreună cu...

Cât Leon stă pe gânduri, toți ne uităm acum spre o anume fată, fiindcă e evident pe cine a tot stat cu ochii băiatul nordic până acum, de când am ajuns aici.

– Blanca, apare în final răspunsul lui.

La auzul numelui meu, sar ca arsă de pe loc și ne uităm cu toții confuzi la Leon.

ARDENWhere stories live. Discover now