Capitolul 61

38 4 0
                                    

  Următoarea săptămână după a fost cum niciuna alta din viața mea nu a fost. Am petrecut timpul non-stop cu Alex. Nu a fost zi în care sa nu fiu recunoscătoare că e iubitul meu. Ba chiar, deși nu sunt genul, m am gândit că în viitor poate mi va fi soț. Atât de multă încredere am în relația noastră.
   E băiatul perfect. Băiatul pe care orice fata și l dorește. Mă înțelege mai bine decât ma înțeleg eu însămi și asta e al naibii de derutant.
  Lucrurile alături de el au devenit simple. Ne arătăm și exprimăm în fiecare zi iubirea, dar desigur, ne mai și tachinăm sau glumim unul cu altul.
  Nu am crezut vreodată ca voi avea șansa la o astfel de iubire. O iubire pură, sinceră, cu un început tumultuos, dar cu un parcurs lin și plin de fericire.
  Consider ca dacă ai șansa să trăiești o astfel de iubire, trebuie sa te simți norocos.
  Eu mă simt în fiecare zi. Pentru ca îl am pe Alex alături de mine. Am fost atât de fericita când am văzut ca poarta ceasul în fiecare zi, brelocul cu scări și l a pus la chei, iar cel cu soarele, și l a făcut și el lănțișor.
  Astăzi, 25 iulie, vom merge la o cabană în pădure. Am închiriat-o pana la sfârșitul lunii.
  Știu deja că va fi de vis acolo! Inițial ne-am gândit să vină și Marcus și iubita lui cu noi, dar apoi am realizat că plecăm de aici, fix pentru a fi doar noi doi.
   Doi întragostiti separați de lume.Doar ei și cu iubirea ce și o poartă.
  Alex e plecat să vadă locul. L am văzut doar din poze, dar cum azi mergem acolo, a vrut sa fim siguri ca e totul ok. Eu nu am mers cu el, am rămas să fac bagajele.
  Nu cred că mai are mult până ajunge. Sunt atât de entuziasmată!
  Îl sun fiindcă chiar nu mai pot de nerăbdare. Deși e la volan, îmi răspunde imediat.
-Ce faci, iubito?
-Mă gândeam că mai am un pic și o să mor de nerăbdare. Cât mai ai până ajungi?
-În mai puțin de 15 minute voi avea plăcere să fiu lângă cea mai minunata persoană din lume.
-Mă înșeli cumva?
   Începe să râdă și râd și eu cu el.
-O să fie totul perfect. Nu i asa?
-Da, iubito. Doar suntem împreună, nu?
-Te iubesc, Alex.
-Și eu te...
   Și de aici aud ceva lovindu-se, apoi apelul se încheie. Îmi stă inima în loc. Nu se poate așa ceva. Nu vreau să cred așa ceva!

Înțelesul Iubirii Where stories live. Discover now