The stars

Capitolul X

...Lucrurile nu sunt nici pe departe ceea ce par...

Skyler Rivera

     Au trecut deja trei saptamani de cand sunt in Manhattan, si una de cand am purtat ultima discutie cu cei trei baieti. Saptamana asta a fost cea mai linistita din ultima vreme. Alaturi de prietenii si iubitul meu, am avut ocazia de a ma bucura din plin de noua mea viata de aici, uitand complet pentru cateva secunde de stresul pe care parintii mei mi-l puneau pe umeri cand eram acasa. Am ajuns sa cunosc mult mai bine orasul, lucru de care sunt foarte mandra, pentru ca deja ma puteam descurca de una singura. 

    Cu cei patru baieti nu m-am mai intalnit din acea zi. Am dedus din prezenta Tammarei alaturi de noi la serile de film sau plimbarile cu masina faptul ca probabil partenerul ei de nopti fierbinti inca nu s-a intors in oras. Asta si faptul ca serile au inceput sa devina foarte incomode din cauza celor din port ce au luat cu asediu apropape orice terasa si club, intimidand adolescentii ce voiau sa se distrese si iscand diverse conflicte ce se potoleau doar prin prizenta politiei.

    M-am mai intalnit odata cu Aris, intr-o seara in care eram doar eu si Mike pe straduta ce duce spre casa lui. Aris era pe terasa unei dintre casele luxoase din acel complex sorbind cu patos din sticla de bere in timp ce vorbea cu un baiat asezat la aceeasi masa. Eu eram pironita in mijlocul trotuarului asteptand ca Mike sa o scoata pe Bella, catelusa lor, pentru a o lua in plimbarea noastra. Stiu ca sangele a inceput sa imi fiarba in vene cand am facut contact vizual cu ochii negri ai lui Aris care odata ce l-a zarit pe Mike in spatele meu a strambat scurt din nas si si-a vazut de treaba.

    Am reusit sa ma detasez de ei si sa imi vad de viata mea linistita, fara sa ma mai implic in idioteniile lor ce imi aduceau doar stres in plus. Este aproape jumatatea lui august si nu vreau sa imi mai pierd nicio secunda din vara asta in mod inutl. Vreau sa profit la maxim de oamenii din jurul meu si de ceea ce au de oferit.

— Nu crezi ca te stresezi cam mult cu desenul ala, mie mi se pare ca arata mai mult decat perfect.

    Vocea calda a iubitului meu vine de undeva din spatele meu, din pat mai exact. Este ora zece dimineata iar el inca nu se indura sa se coboare din patul unde ne-am petrecut noaptea, si prin petrecut ma refer strict la privitul a catorva filme din serial "Fast and Furios". Mici saruturi atingeri venite din partea lui, ce doreau sa ma distraga de la film, in zadar. Este si va ramane seria mea preferata si o sa o privesc captivata ori de cate ori am ocazia. De la ora noua in schimb, sunt asezata la birou incercand sa termin desenul unei terase ce mi-o imaginez undeva pe malul marii. Mike m-a mustrat cu privirea cand a sesizat ca l-am abandonat in patul cel mare insa nu am incotro. Daca nu as fi inceput sa insir pe foaie tot ce mi-a trecut prin cap, aveam sa uit.

— Probabil, insa nu sunt complet multumita. Sigur mai lipsesc chestii, adica nu sunt un geniu al peisaginticii, insa nici macar liniile grafice nu par exact ce voiam eu.

    Stramb din nas ridicandu-ma de pe scaun. Ma indrept cu pasi lenesi catre pat trantindu-ma langa cel deja asezat. Ma fastacesc pana cand ajung langa el si imi asez capul si una dintre maini pe pieptul sau gol incepand sa-i trasez cateva linii peste abdomen.

— Ai schimbat tipul de hartie? rade intorcandu-se pana ce ajungea deasupra mea facandu-ma sa rad scurt si sa inchid ochii.

— Mai este atat de putin pana cand o sa incepem cursurile iar eu nu am habar de prea multe despre ce o sa gasesc acolo, e putin frustrat. Tu deja esti anul doi, stii cu ce se mananca treaba acolo, eu nu.

— Nu iti mai face atatea griji, mormaie cu capul afundat in crestetul capului meu lasand saruturi mici si umede ce aveau sa imi infioare intreg corpul. O sa fiu langa tine in permanenta, atat eu cat si restul. O sa te descurci. Nu o sa permit nimanui sa se apropie de tine, continua sa coboare cu saruturile pana cand ajunge sa imi prinda lobul urechii intre buzele sale calde.