Capitolul XVI

152 9 0
                                    




...Invata sa fi pe cont propriu sau o sa fi mancata de vie...


Skyler Rivera


Uneori sa iti impartasesti greutatile vietii cu oamenii din jur poate fi mai mult o povara decat un lucru benefic. Oamenii din jurul nostru ii joaca oricum la cacealma pe cei din jurul lor, cine are credibilitate si are de oferit mai mult, acela castiga. Nimeni nu este cu adevarat cine pare a fi de fapt. Cel putin asta consider eu. Prea multi oameni mi-au demonstrat lucrul asta iar greutatea de a spune ce simt si ce se intampla in mintea mea a devenit tot mai apasatoare.

De cand m-am trezit si am coborat pe terasa unde se aflau Alma si Tam, stau tacuta pe canapea gandindu-ma la ale mele. Probabil fiecare se gandeste la ceva diferit pentru ca nici una nu scoate niciun sunet. Doar micire expirari ale fumurilor de tigara.

Mintea mea este total ratacita inca de ieri. Dupa ce l-am zarit pe Aris in apropiera mea si a lui Miles, am incercat din cu toata puterea sa imi mentin calmul. I-am spus lui Miles sa ma scuze pentru un scurt telefon către prietena mea, si m-am retras in locul unde brunetul statea si ma privea insistent. Imi rasuna si acum discutia in minte...

— Ce cauti aici? Cu el? a marait printre dinti fara sa il slabeasca pe Miles din privire.

— Ce vrei Aris? Nu ai treaba? Portul nu e aici si clar nu suntem cei mai buni prieteni sa ne prefacem interesati de viata celuilalt, mi-am incrucisat bratele la piept tragand subtil cu mana de suvitele lungi incercand sa imi acopar pansamentul de pe frunte.

— Nu ma interesezi tu in mod special, a continuat sa ma ignore privind peste capul meu. Dar daca tot aduci vorba, chiar sunt curios cum de ce te-ai intors asa repede. Auzisem ceva de o plecare.

— Chiar nu imi pasa ce ai auzit si ce nu ai auzit tu sau oricine altcineva, oftez lasandu-mi capul in pamant. Nu ai gasit cel mai bun moment pentru a ne intepa reciproc. Poate alta data, oftez si ma intorc cu spatele vrand sa plec insa ma apuca de brat si ma opreste.

— Ai grija in ce antujare intri, Skyler, nu o sa ai mereu pe cineva acolo gata sa iti sara in ajutor. Invata sa fi pe cont propriu sau o sa fi mancata de vie, si daca vrei sa ai o viata lunga si fericita, stai departe de Miles.

Invata sa fi pe cont propriu sau o sa fi mancata de vie... Mi-a luat o seara intreaga sa contemplez la cuvintele lui si sa incerc sa imi dau seama la ce se refera. Probabil are legatura cu Mikel, poate are legatura cu faptul ca Issac l-a bagat in spital, probabil ma invinuieste pentru actiunile prietenului sau. Insa faza cu Miles chiar nu pot sa o inteleg, dar nici nu ma chinui prea mult, nici nu cred ca exista persoana pe lumea asta pe care sa o agreeze Aris.

Oricum, lucrurile pe care mi le doresc pentru mine si pentru viitorul meu sunt departe de a se intersecta cu existenta celor patru. Asta sper, cel putin, doar pentru ca as putea lega o prietenie cu Zack asta nu inseamna ca trebuie sa fac asta si cu ceilalti. O sa ma concentrez pe cursuri, pe ajutorul oferit de Miles si cele doua prietene, si o sa mentin o relatie buna cu Issac, destul cat sa nu mai am probleme cu el sau prietenii lui.

Alma expira zgomotos fumul de tigara asezand pe masa de cafea sticla de vin rosu desfacuta inca de cand am coborat eu. Tammara pe de alta parte sta langa mine pe canapea si ma priveste insistent asteptand sa ii explic ce s-a intamplat inca de cand am plecat, si pana in prezent. Pansamentul, pe care ma chinui sa il acopar cu parul si cu gluga hanoracului negru, cere multe explicatii si iese destul in evidenta cat sa ridice semne de intrebare.

— Skyler, arata destul de rau, mormaie bruneta din stanga mea intinzand o mana catre pansamentul meu insa o prind de mana inainte sa il atinga si ii arunc o privire rece ramanand tacuta. Fi serioasa, pufneste enervata, suntem prietenele tale, vrem doar sa stim ce s-a intamplat cu tine si de unde ai ran-...

The starsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum