Capitolul XXIV

84 7 5
                                    


Jungkook

Suntem în restaurantul de lângă firmă și ne așteptăm comanda. Am decis să luam cina în oraș de data acesta.
O zăresc pe Haebara de departe ce se întorsese de la baie.

- Încă nu a venit comanda?, ma întreabă ea.
- Încă nu.
- Dar ce durează atât de mult. Chiar mi-e foame.

Doream să zic ceva dar ospătarul intervine.

- Ne cerem scuze, dar bucătării noștri au fost răniți grav. Din cauza unui lichid fierbinte, și-au fript mâinile.
- Oh, nu e nimic. Averi grija de ei să se facă bine, spune ea.
- Vă mulțumim de griji. O seara frumoasă.
- La fel., spuse ea.

Acel chelner îi făcea ochi dulci Haebarei. Crede că nu observ?
Trec pe lângă el, uitându-mă lung la fața lui și ajungând în drept cu Haebara, o apuc de talie și o apropii un pic de mine.

Ieșim din restaurant. Haebara se uita la mine și îmi zâmbea.

- Ce gelos ești., spune ea.
- Eu? De ce spui asta?
- Știi bine la ce mă refer. Crezi ca nu am observat?
- Dar te manca din priviri.
- Jungkook, ești tare prostuț.
- Ce-ai spus?, spun eu, prefăcându-mă surprins dar și ofensat.
- Eu sunt iubita ta, deci n-ai de ce să fii gelos.
- Dacă zici tu, dar te voi pedepsi.
- Ce vei face?, spuse ea uimită.
- M-ai insultat.
- P-pedepsi?
- Da. Știi tu..., spun eu cu o față mai șmecheră.
- Încetează, spuse ea, mergând mai departe.
- Dar cu cina ce mai facem?, întreb eu.
- Aș vrea să mănânc ramen de la magazinul cel mic de lângă colțul cartierului nostru, spuse ea.
- Bine.

Până am ajuns acolo am mai discutat de ale nostre.

Trecuse aproape o lună de la incidentul neplăcut dintre Jiryong și Haebara.
Ea nu mai muncește acolo, momentan se odihnește un pic de la tot haosul pe care l-a avut.

I-am spus că poate să nu muncească cât vrea ca pot să o întrețin însă nu poate accepta și o înțeleg. E bine să interacționezi cu lumea și sa cunoști persoane noi. Să stai toată ziua în casă nu e plăcut emoțional.

După ce am ajuns la magazin, Haebara se năpusti asupra raftului cu ramen. Am urmat-o și eu, luându-mi tteokbokki și ramen, ea la fel. Apoi am luat niște felii de cașcaval. Ne-am apropiat de standul cu sucuri. Ea și-a luat ceva din căpșuni iar eu banana milk.

Ne-am gătit mâncarea apoi ne-am așezat la o masă mica de acolo.

- Nici nu mi-a trecut prin cap ca astăzi voi lua cina aici., spuse ea.
- Nici eu, dar imi place. Îmi aduce aminte de anii de studenție.
- Și mie. Când îmi era prea lene să gătesc, mâncăm toate prostiile din magazine cu prietenii.
- La fel. Ieșeam cu prietenii și cu iubit- , spun eu, dar m-am oprit când mi-am dat seama ce am vrut să spun.

- Iubită?, spuse ea, continuând să mănânce.
- Da..., spun eu ezitând.
- Mama ta spunea că în facultate te-ai astâmpărat în privința fetelor.
- Da, e corect. Dar nu ieșiam cu multe. Aceea a fost o iubita din anul 2 de facultate. A fost ceva mai serios.
- Oh... ceva serios., spuse ea bând din sucul ei. S-a lăsat un pic de liniște între noi. Ea mai ia o gura din cutia cu tteokbokki, eu doar privind-o.
-Era frumoasă?,întreba ea dintr-o dată.
- Mai frumoasă decât tine sigur nu era. Tu ești cea mai frumoasă., spun eu zâmbindu-i inocent, însă ea mă privea foarte serioasă. Mă ucidea din priviri.
- Mai sexy decât mine?
- Poate..., spun eu dorind să-i văd reacția.
Se scoală brusc, ducându-și recipientul la gunoi și ieșind val vârtej din magazin.
Repede fug și eu după ea. Bine că am reușit să-mi mănânc mancarea.

Obsesia primei priviri |J.JK|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum