Blood and Venom

*8*

-Ai de gand sa stai?

Intreaba dupa un moment de liniste. Un moment in care am incercat sa digerez cuvantul scos din gura lui, dar gustul amar ma face sa ma intorc la analizarea trasaturilor fetei lui.

-Presupun ca sunt stransa la colt, deci da.

Ma ridic din pat, indreptandu-mi degetul aratator catre fata lui si incercand sa alung ochii lui Aaron ce ii inlocuiesc pe ai sai.

-Dar daca incerci sa imi faci ceva, sau daca aflu ca esti mana in mana cu ei...

-Zi-mi un motiv pentru care as fi, Bella.

Se apropie de mine, ridicand din sprancene iar senzatia ca il cunosc isi face loc tot mai mult in mintea mea.

-Te cunosc de trei zile...

-Iar eu o fac de 4 ani.

E tot mai aproape pana cand decide sa faca un pas inapoi, rasucindu-se pe calcaie dar cand da sa plece il apuc de maneca hanoracului simtind brusc cum vocea calma a jurnalistei si imaginile din ziare imi inunda mintea si amintirile.

-Hei...

-O voi trimite pe Rose daca ai ceva, in caz de nu sunt intrebari-

-Tu esti baiatul disparut.

Trasaturile fetei i se schimba, smulgandu-si maneca din stransoarea degetelor mele ce il tineau pe loc.

-Park Jimin. Parintii tai au fost gasiti morti-

Degetele lui imi acopera gura cand se aud pasi pe hol.

-Sa nu imi rostesti vreodata numele.

Si le retrage, lasandu-ma sa respir ca mai apoi sa aud usa lipindu-se de perete si sa ma trezesc singura in camera. 
Si chiar daca nu este credibil am aflat ca Aaron supravietuieste. Am aflat sa pot trai aici si cel mai important: ii stiu identitatea cu care il am la mana. Asta ar trebui sa imi asigure o anumita garantie, o anumita asigurare dar tot simt ca nu e de ajuns pentru a-l putea convige sa nu il raneasca pe Aaron. 

Ziua a treia. Ma intreb cum ar fi stat lucrurile daca as fi decis sa imi iau talpasita in seara asta. Poate ca acum trebuia sa ma trezesc si sa il vad pe Aaron langa mine, si poate ca peste 7-8 ore era sa fugim ambii. Poate era sa scapam ambii si poate ca ma ar fi putut avea puterea de a ma convinge de a ramane cu el si de actiona rational. Si tot e vina mea intr-un final. Tot eu am dus la ranirea lui.

Eu l-am abandonat.

E vina mea.

E

vina

mea

E  

       vina

                 mea

E

           v 

                     i

            n
        a
                      m
                                e
                   a

______________________________________

Ziua a patra.
Ora 19:23 seara iar capul meu e scufundat intr-un vas cu apa cu gheata in timp ce Rose strange sireturile corsetului atat de strans incat sunt nevoita sa trag o gura de aer, gafaind cu fata uda si privindu-mi reflexia in oglinda de pe care se scurg picaturi de apa stropite de mine.

-Chiar e nevoie de asta?

Intreb punandu-mi mana pe piept ca dupa sa simt mana lui Rose cufundandu-mi capul inapoi in bolul din chiuveta. Nu mi-a luat mult timp sa aflu ca Rose e sora mai mare a lui Jimin ce nici nu a adus vorba de ea. E o fata de 19 ani, destul de inalta cu un par blond si matasos ce ii ajunge pana la talie, acesta fiind insotit de o pereche de ochi de un albastru suriu. E o fire calma si deschisa in comparatie cu fratele ei.

-Azi e ziua selectiei, parintii fetelor ce le-au lasat aici de la vreo 10 ani vin dupa ele sa le ia inapoi la casele lor. 

Spune in timp ce fredoneaza o melodie, invartindu-se in jurul meu si aranjandu-mi fusta din matese alba.

-De ce ar face-o?

Surade, oprindu-se in spatele meu si uitandu-se in ochii mei prin reflexia oglinzii.

-Probabil ca crezi ca Centrul asta este scaparea ta, un vis devenit realitate, dar te inseli amarnic. Odata ce intri nu mai iesi de aici vie. 

Cu o miscare brusca imi strange fusta lasandu-ma fara aer.

-Doar daca te ia cineva de aici, iar eu voi face orice pentru a te scoate de aici.

Imi pun mainile pe chiuveta, intorcandu-mi privirea la masinile parcate langa Centru ce se vad prin bucata de sticla galbena a ferestrei.

-Doar nu crezi ca cineva ma va confunda cu propriul sau copil?

Zambeste, desprinzandu-si mainile de pe talia mea si bufandu-mi manecile largi ale camesii peste care sta corsetul.

-Punct ochit, Bella. Exact asta vor face.