Blood and Venom

*19*

Ansel pov.

Imi las mainile sa alunece pe langa corp odata cu acesta ce se prelinge pe podeaua rece, langa barele de metal cimentate in podea. Tremur, un semn ca sportul si-a facut efectul iar acum toate grijile se preling impreuna cu boabele de transpiratie ce sunt luate inainte de apa fierbinte a dusului cateva minute mai tarziu. Arunc o privire la ceasul ce indica ora 20:12 seara, mutandu-mi ochii pe geamul ce inca isi varsa lumina pe oglinda ce o reflecta. 

Timpul a trecut repede in ultima saptamana, ieri il aveam pe Aaron in spate, plin de sange si slabit iar acum imi bandajez mainile, aruncand un prosop pe umarul peste care se scurg picaturi din parul inca ud. Ies din baie, trecand cu grija prin camera lui ce are iesire la banconul principal. Arunc o privire la corpul sau slabit ce sta asa de cand l-am adus aici. Familia Black nu a mai fost vazuta de ani buni iar fiecare membru e pus sub ochii politiei, mai putin ea, caci Bella e politia. Inaintez in balcon, punandu-mi mana pe pachetul de tigari ce sta la marginea masutei de cafea, alaturi de scrumiera din sticla.

-Ansel? 

Vocea lui slabita ma face sa ma intorc tocmai cand pusesem buzele pe tigara dintre degete si cand mainile mele isi aseaza coatele pe balustrada neagra. O arunc inapoi pe masa, intrand inapoi in camera ce are usile deschise cu doar o perdea alba despartind-o de vantul rece al serii. Primele cuvintele pe care le rosteste saptamana asta imi permit sa ii aud vocea dupa ani de zile in care a stat acolo, cu mine cautandu-l.

Ma asez pe scaunul din fata patului, luandu-i mana in a mea in timp ce ii ridic capul pentru ca buzele lui uscate sa accepte pastilele si apa pe care o varsa pe asternuturi pe jumatate.

-Incet...

Ii iau paharul dintre degete, lasandu-l incet inapoi pe perna. Fizic e mai bine, mental e blocat in momentul in care isi vazuse sora tinandu-i mana. Trage plapuma mai sus, lasandu-si capul afundat in perna pentru a inchide ochii, rasufland din greu cand ii ating ranile de pe pieptul infasurat in bandaje ce necesita schimbate.

-E vie?

-Nu intreba de ea, te-a lasat acolo pentru ce?

-E vie?

Mai intreba odata intorcandu-se la mine si luandu-mi mana in a lui. Ochii lui ma implora iar eu realizez cat de disperat e dupa protectia ei si dupa amintirile lor. Pare ca a uitat ce s-a intamplat acum 10 ani, dar nu am de gand sa il sagetez atat de mult daca nu vrea sa ma asculte.

-Da, e vie.

Se lasa inapoi pe perna iar lumina calda ce cuprinde camera se opreste pe lacrima ce sta sa cada printre genele lui lungi.

-Vreau sa o vad.

Spune dintr-o data iar primul gand e de a refuza, dar apoi imi aduc aminte scopul meu initial de a o sterge din mintea lui, asa ca trag sertarul noptierei, scotand laptopul si punandu-l pe bratele sale. 

-E o tradatoare.

Suier in timp ce accesez ultimul ei interviu dat, dand volumul la maxim si urmarind-o cu maxilarul inclestat pe femeia ce mi-a adus prietenul in cel mai rau hal.

-E inca frumoasa...

E tot ce spune cand vocea ei stridenta se opreste odata cu videoclipul iar eu imi dau seama ca nu am nici-o sansa de a-l convinge de faptele ei oribile.