O șansă

4.1K 451 23
                                    

Am auzit din vis zgomotul infernal al alarmei și am încercat să o ignor, concentrându-mă pe plaja luxuriantă și pe bărbatul care ieșea din apă în slow motion, dar nu am reușit să păstrez visul. Am întins mâna brusc spre noptieră să o opresc, dar mâna mea s-a intersectat cu alta, făcându-mă să mă trezesc instant. Am clipit des, m-am ridicat puțin de pe suprafața despre care acum realizam că nu este patul meu și m-am uitat în jos la fața adormită a lui Radu și la pieptul care se ridica și cobora încet.

Am simțit cum tot sângele mi se duce spre obraji, înroșindu-i probabil asemeni unui rac. L-am privit cum deschide un ochi, apoi pe celălalt, privindu-mă curios, așteptând să fac sau să zic ceva. Cum doar îl urmăream ca idioata, și-a înfășurat un braț pe după mine, apoi s-a rostogolit, ajungând deasupra mea. Sfinte, bărbatul asta și abia trezit din somn era mirific și gata de acțiune. Ce făcusem să merit așa ceva, oare ce? Nu că mă plângeam, din contra, voiam să mulțumesc, să aduc ofrande divinității!

Alarma tot suna pe fundal, așa că și-a întins mâna, mi-a luat telefonul și a oprit-o, în tot timpul acesta privindu-mă în ochi. Nu știam cum să mă comport, mai ales că nu știam cum percepuse el noaptea trecută. Era doar o întâmplare și atat, o aventura de o noapte?

Aparent îmi prăjise mai mult de o sinapsă aseară pentru că nu reușeam să scot nici un cuvânt, mulțumindu-mă să mă uit la el.

-Asta faci tu dimineața? m-a întrebat într-un final,văzând că nu zic nimic.

Oh doamne, vocea lui! Sfinte, mă topeam, asta se întâmpla și pornea totul din interior, ca un fel de combustie interna, dar foarte lentă și tăcută.

-M-am prins, a zis tot el, schițând un zâmbet, apoi rostogolindu-se de pe mine și ridicându-se din pat, expunându-și fundul minunat. Nu ești o persoană matinală, dar dacă nu vrei să întârzii la muncă, sugerez să te ridici din pat până pregătesc eu ceva de mâncare, a continuat în timp ce se apleca după boxeri, punându-i pe el și ducându-se spre bucătărie.

-Face și micul dejun, am zis uimită, punându-mă în mișcare.

-Printre altele, a strigat din bucătărie, semn că mă auzise.

Oh doamne, în ce naiba intrasem?!

M-am uitat la ceas și am văzut ca aveam timp berechet să-mi fac un duș, așa că mi-am luat chiloți și sutien curate, apoi m-am dus spre baie, dar cu coada ochiului am văzut punguța de cadouri pe care mi-o adusese ieri Radu, alta față de alaltăieri, și uitând complet de goliciunea mea, m-am dus pe hol să descopăr ce era în ea.

Am pus lenjeria pe dulăpiorul de pe hol, apoi am ridicat punga,uitându-mă în ea.

-Ce naiba? am exclamat, răsturnând conținutul pe gresia de pe hol.

Zeci de roți de trotinetă au căzut pe jos, lovind gresia cu un sunet deranjant. Baia fiind complet uitată, mi-am pus mâinile în șolduri ca o țață și m-am întors spre Radu, care între timp venise în ușa bucătăriei.

-Ce dracu vrea să însemne asta? Și dacă înseamnă ce cred eu, ai pus-o în mare fel cu mine. Credeam că ai terminat cu gluma asta alaltăieri, am zis, enervându-mă și mai tare zâmbetul tălâmb de pe fața lui.

-Și ce crezi că înseamnă?m-a întrebat, plimbându-și privirea amuzată pe corpul meu.

-Nu mă lua cu de astea, Radu, vreau să știu dacă pe lângă gluma asta de autobază, răsuflată deja, mi-ai pus și cauciucuri la mașină pentru că dacă nu, o să te lovesc cu tigaia aia încinsă de pe aragaz, cu tot cu ulei și omletă, așa că vezi ce răspunzi, am spus, mijindu-mi ochii la el.

Antagonistul favoritUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum