Pariuri , Zambete Si... Iubire

Capitolul 17 Iluzii

Perspectiva lui Lucy

Eram intr-o padure, alergam speriata. Nu stiu de ce. Doar fugeam. Dintr-o data am vazut o umbra. Era inalt si slab. Parea ranit. Vedeam cum sangereaza. M-am apropiat incet incet si atunci mi-am dat seama ca era Jake.

-Jake? am strigat eu. Esti bine? Esti ranit?

-Tu...din vina ta...tu...tu ai fugit de mine!

-Cu-cum? Tu...esti pe moarte?

Se intoarse fioros spre mine. Ii curgea sange din nas si avea capul si buza de jos pline de sange. Privirea lui spunea totul. Era furios.

-Da! Sunt! Si ce iti pasa? Nu ma iubesti! urla el.

-Jake... incep eu.

Nu am apucat sa spun nimic in plus deoarece Jake se prabusi pe pamant. M-am napustit jos, langa el si am inceput sa pland.

-Jake, nu! Te rog nu! Nu muri! Nu crede ca nu te iubesc! Imi pare rau! Te iubesc! O doamne! Te iubesc foarte mult! Nu muri! Tin prea mult la tine!

Si atunci am vazut cum nu mai respira. Am explodat si am cazut in durere. Si atunci Jake si-a spus ultimile cuvinte:

-E vina ta.

-Jake! Nu! urlu si ma trezesc din vis.

Fusese un cosmar. Am sarit de pe fotoliul lui Zack si am plecat. In drum spre oras, mi-am verificat telefonul. Aveam un mesaj de la politie. ,,Domnisoara Angel, din cauza neputintei dumneavoastra v-am dus noi tatal la C.A. O zi buna."

Tata era la C.A(Capela Angel). In C.A este inmormantata toata familia mea decedata. M-am dus la politie sa anunt ca am primit mesajul si ca ma duc acum la capela. Cand am ajuns, paznicul ma saluta politicos. L-am salutat inapoi si m-am indreptat spre capela.

Capela Angel a fost mereu frumoasa. Avea in stanga si in dreapta ingeri din marmura fina. Am intrat pe cunoscuta usa din bambus. Inauntru, era mai frumos ca afara. Pietrele funerare erau in fata mormintelor. Capela era foarte spatioasa deoarece eram o familie numeroasa. Am trecut usor cu mana peste numele mamei. Melody Angel. Mama a fost o persoana buna. Si atunci am simtit pe inca cineva in spatele meu. Stiind ca e Jake am spus:

-Mama imi iubea numele. Ea la ales. L-a luat din cartea ei preferata. Personajul principal se numea Lucinda si toata lumea ii spunea Luce. Mama a adaptat povestea. M-a facut inger si mi-a spus Lucy. Lulu, mai exact.

-Lucy... incepu el.

-Cand eram mica imi uram numele. Spuneam ca nu voiam sa il am. Dar apoi, dupa moartea mamei, a inceput sa-mi placa. Cand se intorcea din calatorie tata ar fi trebuit sa imi spuna cum a murit. Mereu mi-a ascuns. El imi spunea ca nu conteaza. Dar stii? Pentru mine conta. Acum, tata e mort alaturi de mama. Si sunt distrusa. Nu mai am incredere in oameni. Doar in vise. Stii ce am visat? l-am intrebat eu pe el, intorcandu-ma.

-Ce?

-Mureai. Era vina mea. Nu vreau sa mori. Vreau sa fi bine. Nu vreau sa fi cu Kimmy, vreau sa fi cu mine. Nu vreau sa stai numai cu Zack, vreau sa stai cu mine. Dar stii de ce?

-Nu.

-Fiindca m-ai schimbat. M-ai schimbat mult. Ai aparut in viata mea si am fost suparata. Acum ma simt bine sa fii aici dar vreau ceva. Vreau sa cred ceva. Vreau sa cred ca nu o iubesti pe Kimmy. Vreau sa cred ca pe mine ma iubesti. Pa, Jake.

Am dat sa plec, trecand pe langa el dar ma opri. Ma prinse de mana. Am ridicat privirea. Avea niste ochi mari, tristi. Nici eu nu eram fericita dar el parea deprimat rau de tot.

-Lucy, daca familia ta tot e mare si asa, de ce nu cautam in librarie? intreba el.

-Nu vreau sa stiu de toti. Doar de mama. Ce a patit. Asta vreau sa stiu. zic.

-Hei, capul sus. Vei afla.

-Maine e Balul Toamnei. Eu nu merg deci pot cauta.

-Cum adica nu mergi?

-Nu m-a invitat nimeni.

-Te invit eu.

-Nu trebuie.

-Dar eu vreau. Lucy, vrei sa mergi la bal cu mine?

-Jake...eu...nu.

-Poftim?!

-Nu vin cu tine la bal.

-Te rog.

-Nu imi pasa. Am iesit din capela. M-am indreptat spre poarta cand imi suna telefonul. Era Beth.

-Buna, Beth.

-Lucy! Ce bine ca dau de tine! Maine imi dau drumul de aici. O sa fie bine. Au zis ca nu sunt chiar asa nebuna. Voiam sa ii fac o surpriza lui Jake. Sa nu ii spui. zise ea entuziasmata.

-Ok. Promit. Te astept. Pa.

-Hei, esti bine?

-Da. Da sunt.

-Bine. Pa.

-Pa.

Dupa ce am inchis cu Beth mi-am dat seama ca nu o mintisem. Chiar eram bine. Iar maine, e ziua balului. Perfect. M-am dus acasa caci era noapte. Din spate ma prinse Jake.

-De ce nu vrei sa vii cu mine?

-Deoarece nu vreau sa sufar si sa vin cu tine. Tu invit-o pe Kimmy. ii dau eu replica.

-Ea m-a sarutat!

-Normal. Mereu fetele sunt alea vinovate. Urasc baietii.

-Stiu. Dar eu nu sunt un simplu baiat.

-Da stiu! Esti Jake Hunter sfantul care nu raneste fetele si ala care iubeste o singura fata si bla bla bla. Sigur ca da!

-Cumva te certi cu mine?

-Da! Chiar asa fac! Probleme?

-Ce ai?

-Ce am eu?! Eu sunt bine! Tu esti un nesimtit.

-Ea m-a sarutat!

-Sigur. Te astepti sa te cred? Nu sunt proasta! Stii ce? Du-te acasa si ia toate lucrurile tale si...

Am fost intrerupta de un sarut de la Jake. A fost un sarut lung si sincer nu mi-a displacut. El si-a pus mainile in jurul taliei mele iar eu in jurul gatului lui. A fost un sarut lung.  Cand ne-am despartit tot ce am putut face a fost sa ma pierd in ochii lui caprui. Cu timpul mi-am dat seama ca acea culoare era nedefinita doar cand se uita la mine. Acum erau de un caprui foarte deschis si frumos. Il priveam si ma indragosteam iar de el.

Sper ca v-a placut visul lui Lucy si bineinteles sper ca v-a placut capitolul. Multumesc mult pentru voturi si multumesc si pentru vizualizari! Va pup!