DEMONUL ALBASTRU

CAPITOLUL 8

               Adam Pov

      M-am așezat în pat, dar mare a fost mirarea tuturor, inclusiv a mea, când Vio m-a tras în brațele ei. Am profitat de moment și am luat-o și eu în brațe.
       Prieteni mei au plecat, eu rămânând cu frumoasa Violetta.
M-am trezit atât de fericit, însă fericirea mea a dispărut, în momentul în care am văzut locul de lângă mine, liber și rece. Am căutat-o prin toată cabana, dar nici urma de Violetta.
      - Mark! strig în telefon când la celălalt capăt răspunde prietenul meu.
       - Da frate, ce ai de strigi așa, s-a supărat Vio și încearcă să te omoare? întreabă amuzat
       - Aș vrea eu, dar Vio a dispărut.
      - Cum adică a dispărut?
      - Când m-am trezit dimineață nu mai era, am căutat-o prin toată cabana, prin pădure, dr nu am găsit-o.
     - Frate, asta e una dintre probleme.
     - Ce s-a mai întâmplat?
    - Deseară e o cursă mare, se pare că a apărut un nou reiser în oraș.
     - Bine, ne vedem acolo. Toată ziua am căutat-o pe Vio și prin pădure, iar când se lasă seara, îmi iau mașina și plec spre pista cu gândul tot la Vio. Fata asta mi-a dat lumea peste cap.
Claxoanele și aclamările celor de pe pista ma scot din starea mea de gândire.
     - Eee... Uite-l pe Regele pistei! strigă Big Dady.
Big Dady e un tip de culoare care aranjează cursele. Mai stau cu gașca până ce se strigă participanții.
     - Participanți sa se alinieze la linia de start! Dragi mei, astăzi avem un nou concurent, el este Demonul albastru! În momentul acela mașina de un albastru lucitor își tureaza motorul, ce toarce ca o pisică.
     - Acum, dragi mei, să înceapă cursa! strigă Big Dady, iar o fată se așază în mijlocul mașinilor, iar când steagurile ating asfaltul, noi pornim.
   Cursa e strânsă, eu și Demonul albastri suntem în frunte, mulți încearcă să ne ajungă, dar n-au nici o șansă.
   La ultima curbă reușesc sa ajung primul, mai sunt 200 de metri pana la finish, însă demonul reușește să-mi i-a fața și trece linia de sosire înaintea mea, oprind mașina cu un drift perfect, eu ajung imediat după el fiind urmat la mare distanță de restul. După ce toți concurenți trec linia de sosire, tipul iese din mașină, însă tipul era defapt Vio.
    Cobor din mașină nervos și mă îndrept spre ea cu furia citindu-mi-se pe față.
    Îi aud pe prieteni mei strigandu-mă, dar nu mă opresc decât în fața ei. Îi prind fața în palme și o sărut, fără ca măcar să-mi pese de ceilalți, în jurul nostru se aud strigăte de uimire și chiar înjurături la adresa mea.