Burning Flame | NE-EDITATĂ

Capitolul 6

Se face lent seară iar primul gând care îmi bântuie mintea e să rămân acasă, în loc să merg la petrecere. Alung însă gândul când mă gândesc ce dezamăgit ar putea fi Nathan pentru că nu mi-am ținut promisiunea, și eventual să mă evite pentru restul vieții mele. Decid după 4 minute de gândire intensă să merg spre dulap. Privesc înăuntru gânditoare, apoi mi trag niște blugi pe mine și un tricou alb și îmi las părul să cadă în valuri pe umeri. Mă privesc în oglindă și strâmb din nas când observ tricou vag șifonat. Îmi îndoi capetele blugilor uzați și îmi las părul după urechi. Îmi iau niște sandale vechi în picioare iar ideea să mă duc curând la shopping mi se derulează în trecere prin minte. Cobor la parter și îmi dau rapid cu un parfum care miroase a vanilie și adulmec cu plăcere esența sa. Sting luminile și părăsesc caza. Ajung în fața casei lor și deja aud muzica care bubuie înăuntru, și, de altfel, în exteriorul ei.

Bat la ușă și aud printre zgomote, muzică și sunetul paharelor care se ciocnesc între ele, un "imediat". Recunosc instantaneu vocea lui Miles și simt cum mă crispez.

– Jessica, spune evaziv și mă poftește înăuntru.

Zâmbesc politicos și trec pe lângă el.

– Jess! o aud pe Rachel care sare într-o îmbrățișare sufocantă.

Nathan trece de hol și îl simt cum mă privește gingaș. Se îndreaptă spre mine și mă salută călduros, iar Loreen face aidoma. Aiden ne onorează cu prezența lui și zâmbește șarmant.

– Vrei ceva de băut?

Aud vocea lui Loreen. Dau din cap în semn că nu apoi mergem cu toții spre living.

– Mă bucur că ai venit, îl aud pe Aiden iar Miles îi aruncă o privire urâtă.

– Frăție, haideți să il prezentăm Jessicăi pe Ian! Știți, pare genul ei.. râse Rachel.

Poftim? Nu sunt genul care umblă după băieți chiar așa.

– Ce?! Nu! Nu am nevoie de un iubit, pot trăi și fără, am spus iar Loreen m-a privit ciudat.

– Jess, ce părere au avut părinții tăi de mutarea în San Diego? a surâs Nathan.

Am simțit un gol în stomac, apoi cum începe să mă doară capul. Am tușit, apoi înghițit în sec. Le-am răspuns însă, pe un glas șoptit:

– Părinții mei.. au murit acum ceva timp.

– Rahat! Îmi pare rău, murmură el, dar  tot ce pot să fac e zâmbesc strâmb.

– Da, eu..aveam 15 ani, a fost un accident de mașină, am spus vag, iar ochii mi s-au umezit.

Simt îmbrățișarea dublă a lui Loreen și Rachel iar tot ce pot face e să le cuprind în întregime cu mâinile. Îi simt însă privirea blândă a lui Miles, ceea ce e într-adevăr rar. Îmi zâmbește strâmb, dar evaziv, revenind însă la mina lui serioasă.
Mă întind cu mâinile după o doză de bere și o deschid. Iau o gură, apoi încerc să schimb atmosfera posacă din cameră. Moartea.. ce rahat.

– Asta e uh, casa voastră sau? E doar a unuia dintre voi? zic.

– E a mea, tehnic, afirmă Rachel, dar s-au mutat și ei aici.

– Suntem practic, ca o frăție. Și ne-ar plăcea să faci parte din ea, zâmbește Loreen.

– Într-adevăr, spune Aiden, am discutat.

Îl privesc pieziș pe Miles iar el dă scurt din cap, ceea ce mă surprinde în totalitate.

– Pe bune? Dar nu ne știm decât de 3 zile, maxim, îngân.

– Când am format frăția ne știam de o zi, cine ar fi zis că o să fim prieteni așa buni? Jess, ești mișto! râde Rachel iar eu pot doar să ofer cel mai dulce zâmbet al meu.

– Haideți să jucăm jocul cu sticla! a zâmbit Loreen iar eu am simțit frunicături pe piele, traversând de la șolduri, pe șira spinării.

Toți au aprobat. Ne-am așezat într-un cerc, stând turcește pe podea. Ni s-au alăturat Owen, Darla și Mike. Restul oamenilor de la petrecere au preferat să danseze. O sticlă goală de bere era așezată pretențios în jurul nostru. Am zâmbit cu toții emoționați, însă cu dorința de a ne juca. – Mike a hotărât că este primul ca vrea să învârtă sticla. Sunt diferite reguli pentru acest joc, dar ei le au pe ale lor. O persoană învârte sticla, iar pe cine pică sticla, persoana trebuie să se sărute cu cel sau cea care a picat.
Sticla se învârte o vreme, iar spre suprinderes tuturor, a picat pe Rachel. Aceștia se ridică iar Mike îi cuprinde cu grijă talia. Își năpădește buzele asupra ei iar aceasta îi răspunde pasional sărutului. Ea își trece mâna prin părul lui apoi îl ciufulește nițel.
Se depărtează unul de celălalt, respirând cu greu. Mi se pare așa de bizar să te săruți cu simplii tăi prieteni.

– Data viitoare vezi să nu te înghită, mârâie Owen iar noi râdem.

Se așează, apoi mă decid, cu puțin curaj și mai multă teamă să fiu eu următoarea. Ei se uită la mine râzând iar eu mă simt deja copleșită. Dau de sticlă iar aceasta se învârte nebunește. Pică surprinzător pe Aiden. Loreen mă ațintește cu o privire amuzată, iar eu îi ofer un zâmbet în schimb. Mă ridic și îmi aranjez tricoul pe șolduri. Se ridică și el, parcă puțin emoționat de ceea ce va urma să se întâmple. Se apropie de mine și îi simt respirația mentolată.
Își apropie buzele reci, cărnoase de ale mele iar eu îi răspund. Îmi trec mâna pe pieptul său tare iar el mă apucă de șolduri, apropiindu-mă de el, conferindu-mi căldura corpului său. Mă mușcă de buza inferioară iar eu icnesc în sinea mea. Îmi mângâie obrazul, apoi se uită adânc în ochii mei. Ne depărtăm amândoi, iar eu mă așez la loc, un pic tensionată dar și uimită de actul meu de bravură, – adică sărutul cu Aiden, care a fost interesant de-a dreptul.

Rachel se uită la mine cu subînțeles iar eu doar râd șoptit. Îmi dau părul peste gât și mă joc cu degetele în timp ce se joacă și ceilalți. Mai râdem și ovaționăm săruturile celorlalți. Miles însă nu a picat nimănui, ceea ce pare că îl face să aibă o liniște sufletească. De parcă nu se simțea pregătit. Însă las la o parte ideea în sine și mă concentrez pe un pahar de whiskey cu cola rece.

Idei pentru rolul Jessicăi? Mă gândeam la Katherine McNamara.