Burning Flame | NE-EDITATĂ

Capitolul 25

______________
                  CAPITOLUL 25
______________

Muzica îmi bubuie în timpan, și îi aud pe toți țipând deja de fericire.

Ne facem loc printre mulțimea de oameni și ne comandăm fiecare niște margarita. Înafară de mine, care mă decid să comand un whiskey cu cola și gheață.

Nu pot să nu simt privirile bărbaților țintite asupra mea sau asupra corpului meu, sau invidia fetelor ale căror iubiți privire sunt asupra mea.

M-aș fi simțit mult mai protejată dacă Miles era aici, dar desigur.. întârzie. Așa că îmi iau o față hotărâtă și ignor fiecare privire urâcioasă sau perversă și mă concentrez asupra prietenilor mei care vorbeau deja, dar eu am fost prea absentă cu gândul ca să observ.

– Evident că mă vrea, țipă Rachel în urechea mea, arătând spre un brunet care se holba la noi.

Sau pe mine, dar mai bine tac.

– Sari pe el tigroaico, sugerez râzând.

– Ea nu sare pe ei, ei pe ea, râse Nathan.

Aiden mă analizează din cap până în picioare într-un mod în care mă face să vreau să plec de aici, dar continui să mă țin pe picioare și să dansez pe bubuitura muzicii cu fetele.

Chris vorbește cu băieții în timp ce eu mă distrez, de vreme ce Miles încă nu a ajuns.

Simt o mână rătăcită pe șoldul meu, apoi două mâini care mă trag. Un bărbat, în jur de 23, înalt și blond înearcă să mă tragă spre ele.

Mă uit înspre el dezgustată dar el zâmbește sardonic și mă trage mai aproape de el.

– Dă-mi drumul, obsedatule, mormăi.

Fetele și băieții nu observă scena, eu fiind un pic la distanță de ei.
Sunt complet nervoasă, speriată și cred că o să vărs pe tricoul său.

Urăsc speciile masculine de genul.

– Dacă nu îți dau drumul ce? spune, strângându-mă de încheieturi și deja încercând să mă tragă după el lent.

Aș fi vrut să spun " O să țip de mă aude tot San Diego-ul. " dar o voce masculină mă întrerupe:

– Sau îți dă una gagică-su' de nu te vezi.

Îl observ pe Miles stând în dreptul nostru, printre mulțimea de oameni care nu observă conflictul și care dansează, cu brațele împreunate.

Este mult mai înalt ca perversul care mă ține aproape de el și mult mai rigid.

Expir ușurată, realizând că până la momentul actual mi-am ținut respirația.
Tipul își ia tălpășita mormăind iar eu sar în brațele lui Miles.

– Unde dracului ai fost? M-am săturat deja de privirile aruncat asupra mea, spun exapserată, îmbrățisându-l.

– Am avut niște chestii de rezolvat, totul OK acum. O să îți spun mâine care e faza, iubito, spune, apucându-mi șoldurile și trăgându-mă spre el, sărutându-mă lung.

– Mmm, ok.

– Așa, acum dă-mi lista cu fiecare ratat care s-a uitat mai mult decât prietenește la tine și îl rezolv pe fiecare, spune, râzând.

Râd și îi sărut linia maxilarului, deja uitând întâmplarea de mai devreme.

Îmi place că de fiecare dată când e lângă mine, o iau razna, dar mă simt protejată. Și uit de fiecare aspect și împrejurime negativă. Și asta îmi place.

Îl dirijez înspre Chris, Aiden, Rachel, Loreen și Nathan și se salută călduroa între ei.

Dansăm pe melodia ritmată cu toții și prălăvăgim, țipând, desigur, din cauza melodiei extrem de gălăgioase.

– Merg să-mi iau ceva de băut, afirmă Miles, vrei ceva? spune în urechea mea.

– Nu, mulțumesc, zâmbesc.

Se distanțează de noi.

– Cum îți e seara? îl văd pe Chris în dreptul meu, dansând.

– E chiar bună, trebuie să iau o pauză curând, râd extenuată.

Poate ar trebui să îi dau o șansă. Oare l-am judecat eu greșit? Presupun că da.

– Cum e cu Miles? îndrăznesc eu să întreb.

– E bine, dă din cap scurt, dând pe gât un shot de tequila

Privirea lui se axează pe ceva din spatele meu, deși am impresia că parcă ar privi prin mine.

Deja a mărit ochii și se aseamănă cu un pshihopat. Mă întorc și îl văd pe Miles vorbind cu o fată.

Ce e în neregulă cu asta?

– Cine e? spun, trezindu-l din neclintirea lui.

– Nathalie, murmură.

Înghit în sec și brusc îi înțeleg grimasa suprinsă.

Nathalie.. tipa pe care a lăsat-o la bal? A, fosta lui. Minunat.

– De ce dracului e aici? murmură Chris printre dinți.

Nu știu ce să cred sau ce să spun, dar voi recunoaște că sunt surprinsă. Este foarte frumoasă. Are părul negru, lung, întocmai unui cărbune, căzându-i asemenea unei cascade pe umerii înguști, care se potrivesc cu talia ei.

Are obrajii rozalii, delicați, urmați de o bărbie ascuțită. Nu îi pot vedea foarte bine ochii, din cauza întunericului din club, plus luminile colorate.

Și sunt sigură că e genul acela de transformare în care fata arată mai bine decât în liceu. Și decât actuala iubită a tipului...

Mă simt.. amenințată.

Nu m-aș putea compara cu ea niciodată. E cu mult peste superbă. Are o rochie violet, care să îi evidențieze formele. Ale mele nu sunt la fel de evidențiate ca ale ei.

Brusc realizez ce se întâmplă după mina de psihopat adoptată a doua oară în seara asta de Chris.

Fie bunica lui Miles a mințit.. fie... nici ea nu știa ce se întâmplă cu adevărat. Miles și Chris s-au certat din cauza ei, pentru că amândoi o plăceau, evident. Miles a ales să o lase baltă la bal în favoarea lui Chris, dar Chris era deja probabil supărat pe el.

– Ați plăcut-o amândoi, nu e așa?

După datul scurt din cap și privirea ascuțită, mi-a confirmat bănuielile.

Acum are sens de ce Miles a fost atât de protectiv când l-am întâlnit prima dată pe Chris.