Burning Flame | NE-EDITATĂ

Capitolul 31

♫
She said I'm looking like a bad man, smooth criminal
She said my spirit doesn't move like it did before
She said that I don't look like me no more no more
I said I'm just tired.
♫

— Jess.. te iubesc, la naiba, murmur, sprijinindu-mă de peretele băii.

— Dacă așa iubești tu, nu vreau să știu cum e când urâști, pufnește amuzată, aranjându-și gulerul cămășii.

Ochii mei îi întâlnesc iarăși pe ai ei. Sunt așa de seci și reci, nu exprimă nimic, nu arată nimic.

— Nu putem să vorbim? Te rog? Merit măcar atât.. aproape că mă milogesc.

Sunt atât de penibil. Atât de penibil.

— Nu meriți nici măcar să vorbesc cu tine acum, Miles, și o știi prea bine. Trebuie să îți continui viața, după cum ai văzut, eu am făcut-o, spune și înearcă să plece dar o opresc.

— Te rog. O singură întâlnire. Vreau să vorbim, atât, mi-a fost dor de tine, continui cu stupoare.

— Lasă-mă să plec, Miles.

— Te implor, zic o ultimă dată și se uită la mine.

Stă o vreme pe gânduri și simt o căldură înnebunitoare în jurul pieptului. Este euforie, emoție, habar n-am. Știu doar că sunt fericit.

— În regulă, mă rog, bine, dar nu am foarte mult timp, o să-ți dau eu mesaj.

— N-ai numărul meu, spun sec.

— Îl știu pe de rost, Miles, dă din umeri și trece pe lângă mine.

O flacără de nerăbdare arde în mine. O să mă văd cu ea, o să rezolv lucrurile, trebuie să rezolv lucrurile. Nu vreau să o pierd din nou.

Regret cu desăvârșire totul. Tot ce am spus, tot ce am făcut ca să o rănesc, tot ce am făcut greșit. Vreau să simtă iubirea de-a binelea, vreau să înțelegă că la naiba, știu ce am pierdut și știu că nu o merit, dar aș face orice numai ca să fie din nou în brațele mele dimineața
Și nu doar atunci. La prânz, după-amiaza, noaptea târziu. Aș lua de la început fiecare moment, încă de când am cunoscut-o, de când am privit-o prima dată, de când am sărutat-o prima dată. Și aș face-o mai bine. Aș fi mai blând, aș fi mai... mai bun. Sunt un eșec, și chiar habar n-am cine sunt fără ea. Sora mea sau nu, e o parte din mine

Las câteva minute să treacă, înainte să dau "buzna" peste iei. Când ajung la masă, mă așez ușor lângă Sasha și îl observ pe Ollie că-i zâmbește lui Jess. Lua-i-aș eu zâmbetul ăla de pe față.

— Jessie, iubito, mergem? spune și o sărută scurt pe frunte.

Mi-aș dori să-l rup în bătaie.
Chiar aici, chiar acum.

— Da, bineînțeles, știi că am interviul. Trebuie să plecăm, copii, a fost.. plăcut, zâmbește, ezitând.

— Da. Mi-a făcut plăcere, Miles, dă Ollie mâna cu mine iar eu mă abțin să nu mă strămb.

Pentru mine n-a fost nicio plăcere să-l văd pe el, sincer vă spun.

— Asemenea, dau din cap.

— Și pentru mine a fost o bucurie să te cunosc, Jessica, ești o floare, chicotește Sasha, în timp ce o îmbrățișează.