27. Depresia

11K 639 119
                                    

                         Procesul cu directoare a avut loc la scurt timp dupa aceea. Cine a castigat? Eu , normal. Iar Derek a scapat , cu chiu cu vai de puscarie. Directoarea a fost condamnata , la destui ani de inchisoare pentru ce a facut . Acum , director era Michael. Unii erau impotriva mea , dar altii ma sustineau. Nu prea imi pasa. 

                                  Imi pasa de el . De Derek. Nu s-a trezit. Nici macar nu s-a miscat. Stateam zi si noapte langa el , vorbeam cu el , stiam ca ma auzea. Ii ceream sa lupte. Trebuia sa se trezeasca , trebuia!

                               Usa se deschise si in salon intrara Amalia si Michael.

                                        - Serena , haide, vino acasa.Spuse Amalia. 

                                        - Nu pot. I-am promis ca o sa stau cu el. 

                                        - Serena , nu ai mai mancat nimic. Haide , te rog , trebuie sa te odihnesti. 

                                        - Trebuie sa stau cu el. 

                                        - Serena... te rog. O sa vii inapoi . 

                                        - Nu . Nu pot. 

                                        - Serena, haide , trebuie sa te odihnesti. Interveni Michael.

                                        - Nu... nu pot.

                                        - De ce?

                                        - Trebuie sa se trezeasca , o sa o faca curand. Trebuie sa fiu aici , pentru el. 

                      Am spus incercand sa raman calma. De ce vroiau sa ma ia de langa el? Aveam nevoie de el ! Aveam nevoie de el , ca sa traiesc...

                                            -  Haide Serena . Spuse Michael ridicandu-ma de pe scaun.

                                            - Lasa-ma! Am spus incercand sa ma eliberez din mana lui.

                                            - Serena asta nu-ti face bine , te rog. O sa ne anunte cand se trezeste , haide. Spuse si Amalia punandu-si o mana pe spatele meu. 

                              Nu , nu pot face asta! Nu pot pleca de langa el. Nu , nu , nu... 

                            Ma zbateam in continuare. Dar in zadar. Michael  ma luase pe sus , imobilizandu-ma si ducandu-ma asa. Probabil nepasandu-i ca oamenii se holbeaza la noi. Dar nici mie nu-mi pasa. Ma zbateam , incercand sa scap. Trebuie sa stau cu Derek , trebuie sa fiu cu el , acolo. 

                                               - Michael ,nu! Lasa-ma sa stau cu el! Acum! Da-mi drumul! Am spus dand cu pumnii in el .

                        Dar nu parea sa-l deranjeze. Amalia se uita speriata la mine , nestiind ce sa mai faca. Incerca sa ma linisteasca , dar degeaba .

The criminalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum