Al șaptelea

738 92 18
                                    


            Matt fuma deja a treia țigară pe balcon, regretând faptul că îi făcuse pe plac lui Noah. După scena rușinoasă cu Carrie  — pe care o luase fratele ei acum zece minute de la expoziție — avea nevoie să se calmeze. Era bucuros totuși că nu știa mai pe nimeni aici, deci nu și-ar fi amintit nimeni de asta.

         — Hei, auzi o voce din spatele său și se întoarse pentru a o vedea pe J.P. apropriindu-se. Prietena ta e bine?

        "Minunat" gândi el.

        — Nu e prietena mea, răspunse plictisit, trăgând încă un fum.

         Jessica Parker își spriji coatele de balustradă, privind în depărtare.

         — Nu mă așteptam să te găsesc aici.

         — Îți mai amintești de mine? o întrebă el surprins.  

         — Sigur, ridică fata din umeri. Ești singurul care se holbează așa la fotografiile mele, îl lămuri. Și la mine, adaugă rușinată.

           Ultima ei propoziție îl umplu pe Matty de jenă. Chiar se holbase la ea?

        — Nu te flata singură, îşi dădu el ochii peste cap, gest care lui J.P. i se păru drăguț, în cazul lui Matt. Doar aveam impresia că te știam de undeva.

        Jessica încuviință, hotărâtă să lase baltă discuția asta. Nu voia să îl facă pe Matthew să se simtă prost, deși reacțiile lui o amuzau.

         — De ce îți place atât de mult soarele? întrebă blondul după o tăcere lungă.

         Fata se uită câteva secunde bune la el și la țigara dintre buzele lui.

          — ...

  
        Va urma...

Cât am iubit Soarele Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum