Cât am iubit Soarele

Al optulea

  
      — Soarele este un cuvânt foarte important pentru mine. Soarele este... centrul sistemului solar. Fără el, viața nu ar putea exista. Florile nu ar înflori, oamenii nu ar supraviețui. E vital. I-aş spune "Soare" doar unei persoane pe care, chiar aş considera-o...soarele meu. Îl fotografiez pentru că îl iubesc.

         Matthew își ridică surprins o sprânceană la auzul explicației lui J.P.. Până acum, nu mai întâlnise pe nimeni care să spună că iubește soarele. I se părea atât de ciudat, dar în același timp, atât de intrigant. Un mic beculeț se aprinse brusc în mintea blondului:

           — Despre tine. Despre tine o să scriu!

         Jessica se încruntă fără să înțeleagă ce vrea să zică băiatul de lângă ea.

         — Poftim?

         J.P. primi imediat explicațiile energice ale blondului. Matt era foarte entuziasmat că în sfârșit găsise pe cineva interesant, cineva cu o altă perspectivă asupra lucrurilor. Cineva despre care să scrie!

             — Nu.

          Lui Matty îi pieri imediat zâmbetul. O privea pe fată confuz, derutat. Nu vedea de ce nu ar fi acceptat propunerea lui: el avea să primească un zece, iar ea ar fi fost vedeta cărții lui.

           — De ce nu?

          — Nu vreau.

          — Fii serioasă! De ce?

          — Nici măcar nu știu cum te cheamă. Ai impresia că o să te las să te ții după mine ca să îți scrii cartea?

          Blondul o privi câteva secunde fix, apoi îi luă printr-un gest brusc mâna în a lui și o strânse ușor.

           — Matty, încântat.

          — Termină, spuse rece Jessica, luându-şi mâna înapoi.

          Era însă amuzată de reacția lui Matty. Ochii lui sclipeau de entuziasm și era prima dată când ea îi vedea partea fericită, energică (chiar dacă pe el îl văzuse de două ori în total). Îi plăcea de el așa.

          — Scuze, nu pot.

          — Dar acum mă cunoști!

        J.P. zâmbi amuzată.

           — Dar eu nu vreau ca tu să mă cunoști.