The Dark Side 2- Forțe irezistibile

Capitolul 6

Palmele imi erau deja transpirate si simteam cum inima o luase razna dar trebuia sa o fac, chiar daca adevarul era unul dureros. Cand eram pregatita, ceva sau mai bine zis cineva, ma intrerupse.

"Bro, de cand nu ne-am vazut. 7 ani sau ma insel?" spuse tipul ala inalt care presupun ca are in jur de un 1,90.

"Da! Vino aici frate. Mai intai vreau sa o prezint pe iubita mea, Annie iar restul fac parte din familie".

Sam ne prezenta pe fiecare in parte iar pe urma la invitat la masa. Planul meu a dat gres iar acum era si mai greu sa le spun totul dar cand va veni aceea ocazie o voi face. Pranzul a fost unul normal intre adulti si eu ma gandeam in tot acest timp ce sa fac. Mai aveam doar 2 luni la dispozitie ca sa impiedic plecarea la Londra. M-am scuzat de la masa chiar daca ceilalti ma rugau sa raman dar ma credeau si ei ca am trecut prin multe lucruri. Vremea se mai imbuna dar furtuna din inima mea abia incepuse. De ce e atat de greu de fiecare data? Vreau sa o iau de la capat dar ceva intervine de fiecare data iar eu ma prabusesc si mai tare. Cum mergeam eu pe strada, uitandu-ma la vitrinele cu haine, imi sare in ochi o fetita in jurul varstei de 7 anisori care statea pe o bancuta iar lacrimile ei iesind in evidenta. Ma apropii de ea iar aceasta se ghemui pe bancuta rece.

"De ce stai singura aici in mijlocul zilei?" ii spun eu fetitei misterioase

"Daca iti spun ce ar conta pentru tine? Eu oricum sunt a nimanui." cuvintele fetitei ma dureau incat nu imi mai pasa de suferinta mea

"Dar mama ta unde este? Nu ai pe nimeni?"

"Am... dar ea niciodata nu observa daca sunt sau nu prin preajma. Catherine ma considera o povara si mereu a dorit sa scape de mine deoarece sunt de pe urma unui abuz". Nu mai rezistam asa ca am luat-o in brate pe fetita iar ea ma tinea din ce in ce mai strans.

"Eu ma numesc Annie. Daca doresti sa vii acasa la mine te primesc cu mare drag"

"Nu..Nu! Mama nu va fi de acord cu asta. Ma va omori daca plec de langa ea" tremura asa tare incat ma ingrozi si pe mine

"Dar vreau sa pastram legatura. Te inteleg ca nu vrei sa vii cu o oarecere straina dar iti las cartea mea de vizita, asa vei putea stii unde ma gasesti cand ai nevoie de mine." o sarut pe obrajori iar apoi imi luam la revedere

"Apropo ma cheama Anais si...iti multumesc" tipa ea de la departare

Macar acum stiu cum o cheama. Ajunsa acasa imi iau toate cartile din birou si m-am pus sa invat pentru facultate. Maine aveam un examen foarte important dar eu am ignorat acest lucru iar acum m-am trezit ca nu stiu nimic.

***

Trecuse in jur de 4 ore de cand m-am pus sa invat. Eram pregatita sau mai bine zis aproape pregatita pentru minunatul examen care il voi sustine peste 15 ore. Aud soneria si imi dau seama ca Betty si Sam au ajuns acasa. Nici in momentul de fata nu inteleg de ce o folosesc deoarece apartamentul nu-mi apartine doar mie, ci a toti trei. Sam ma pupa pe obraz pe urma asezandu-se pe canapea.

"Si ce-ai facut astazi iubito?"

"Am invatat dar tu? Cine era tipul ala?" il intreb eu curioasa

"Filip. Prietenul meu care ma parasit acum 7 ani deoarece a plecat cu familia lui in Anglia iar atunci eu suparandu-ma, fiindca stii si tu cat de mult urasc minciuna" Auci...Asta a durut

"Iar acum ti-a trecut supararea?"

"Da. Dupa ce mi-a povestit ca viata lui s-a schimbat in bine, acum aproape fiind tatic, m-am bucurat pentru Filip." Tatic? Ce dragut pentru un tip dur(are multe tatuaje).

"Haideti prieteni...Lasati la o parte minunata intalnire cu Filip si haideti sa ne uitam la serial" Betty a mea stie cum sa intrerupa ceva.

Ne luam bolul mare cu floricele si ne asezam in fata ecranului mare.