The Dark Side 2- Forțe irezistibile

Capitolul 16

Peste 6 luni:

Era un haos în toată casa și nu știam de unde să mă apuc, pentru a face curat. Masa plină de semințe, numai vase murdare plus haine peste tot. Aseară am organizat o petrecere cu noi noștri vecini pentru a ne cunoaște mai bine dar a fost mai obositor pe cât credeam. E abia 6 jumătate dimineață dar de la ceva vreme am devenit obsedată de curățenie iar somnul îmi perise când îmi aminteam ce misiune grea am de îndeplinit. Pe Sam îl găsisem adormit la subsol dar cine naiba știa cum a ajuns acolo. Voiam să-l trezesc dar l-am lăsat acolo cu chip cu vai, și cum am spus mai devreme m-am pus zdravăn pe curățenie. Mă aplec cu greu și răsuflu la fel din cauza greutății acumulate. Nu mă așteptăm să ajung în halul asta într-o sarcina dar m-am înșelat amarnic. Anais coboară de la etaj cu zâmbetul pe buze, având parul împletit în mai multe codite năzdrăvane.

"Bună dimineață, iubita!" o pup pe frunte pe urma pregătindu-i micul dejun preferat.

"Bună dimineață, mami! Deci azi este 14 Decembrie?" de ce mă întreabă oare? Am ratat ceva și se așteaptă surprinsă?

"Fata mami...Da, dar ce este pe 14 Decembrie?" acum eram foarte curioasă. Știu că ziua ei pe 3 Martie

"Înseamnă că mai sunt 10 zile până la Crăciun" îmi spune ea și râd împreună cu ea

Închid geamul care l-am lăsat din greșeală deschis aseară și observ că în casa s-a răcit în totalitate. Am uitat să vă spun că ne-am mutat acum o lună în aceasta casă care este situată pe la mijlocul Parisului pentru a începe o viată nouă în patru. Nu este deloc departe de Nancy, încât ne putem vizita mereu familia și mai ales prietena mea de viată, Betty. Chiar dacă nu mi-am dorit, viată ne-a despărțit un picuț una de alta dar bineînțeles voi ține legătură cu ea. Poate în timp se vor stabili și ei în Paris dar până atunci, stau în vechiul meu apartament.

Sunt trezită la realitate, în momentul în care Sam vine cu părul lui ciufulit, având un semn pe față, arătând că nu a dormit prea bine. Își pregătește cafeaua fără a ne salută, așezându-se pe canapea foarte adormit.

Sunt într-adevăr puțin supărată pe el fiindcă a luat-o razna aseară în privință alcoolului dar sper din suflet că nu se va mai repetă. Ies afară, salutându-i pe bodyguarzi care ne păzesc casa, așa hotărâse Șam să-i angajeze deoarece a cam înnebunit ultimă dată când am fost la spital spunându-ne că am fost otrăvită iar el tot baiguiește că nu este din cauza zmeurei, ci cineva m-a urmărit în tot acest timp. Mda..Aberațiile lui ce pot spune. Mă duc în gradină, așezându-mi prosopul de yoga și încep să mă relaxez.

Mi-am găsit în sfârșit liniștea sufletească cu ajutorul sportului pe care îl practic. Simplu și ușor. Stau așa în jur de 20 minute dar mă opresc când îl văd pe Sam ținând-o de mână pe Anais, cu zâmbetul lui angelic. Se apropie de mine spunându-mi să mă pregătesc pentru a merge la mall și mă face pentru a nu știu a cată oară nebună că meditez afară pe frigul asta. Îmi dau ochii peste cap la cuvintele lui iar apoi mă schimb în hainele mele bune, un pulover lung cu reni, o pereche de colanți groși și totodată comozi, punându-mi deasupra o gecuta.

Ies din casa, închizând ușă și mă deplasez ca rățușca Donald până la mașină. Era o atmosfera frumoasă de familie și abia aștept să se nască prințesica noastră. Ajunși acolo, luăm ceva de mâncare că muream efectiv la ce foame aveam și ne plimbăm de colo-colo prin magazine. Anais și-a ales o rochiță roșie de Crăciun iar Sam a optat și el la un pulover asemănător cu al meu. Tot ajunși aici, intru într-un mic supermarket pentru a lua ceva lucruri pentru casa dar și de mâncare. Sam mă lăsase singură cu Anais așa că ne facem de cap prin magazin, luând tot ce văzusem în cale. Ar fi trebuit să-mi fac o listă de primă dată că acum pe moment nici nu îmi dau seama ce îmi poate lipsi. Faină! Cum am putut uită așa ceva. Alerg repede sau pot spune merg mai repede decât un trenuleț stricat și ajung acolo.