Daddy : O dragoste greșită [[Finalizată]]

Epilog

Șase ani mai târziu...

Muzica începe să cânte, iar inima mea mea începe sa bâtă prea repede, simțind că mă sufoc. Dylan îmi zâmbește atât de cald, iar picioarele mele se înmoaie din ce în ce mai tare.

Am emoții.

Mari emoții.

Și sunt atât de fericită.

După șase ani, din această zi, din această seară, nimini și nimic nu ne mai poate despărți. În momentul în care ne-am făcut jurămintele și până când am auzit acel „Da" din partea lui, am început din nou să respir.

O săptămână întreagă ne-am dat peste cap pentru a organiza această nuntă.

Sunt obosită.

Foarte obosită.

Și el e obosit.

Dar mai avem încă o noapte și după ne vom relaxa în luna de miere.

Aud muzica, dar sunt hipnotizată de frumusețea lui Dylan. Costumul lui se mulează atât de bine pe corp, încât înghit de mai multe ori, în speranța că nu o să mă înec.

- Dansează, mami!, vocea fetiței mele se face auzită în microfon. Iar când mă întorc, unul dintre lăutari o ține în brațe, în timp ce micuța Rose se străduiește să țină microfonul în mâini.

Încep să râd atunci când o văd cum se chinui să nu-l scape.

Mă întorc spre soțul meu, atunci când mă asigur că ajunge cu piciorele pe pământ, și-l găsesc privindu-mă intens.

- Ești pregătită?, îmi șoptește la ureche și-mi prinde talie cu o mână, iar cu cealaltă îmi prinde palma.

- Pentru ce să fiu?, încerc să par prostuță.

- Pentru mine. Pentru noi. Pentru nopțile în care o să te țin trează până nu o sa mai poți. Pentru zilele în care ai sa vrei să mă strângi de gât. Pentru toate momentele frumoase pe care sunt pregătit să ți le ofer. Pentru toate cadourile care te așteaptă. Pentru toată fericirea și iubirea pe care suntem gata, atât eu cât și Rose să ți le oferim. Ești gata să-mi porți numele, căpșunico?, îmi strigă în ureche atât cât să acopere muzica.

Încerc să-mi stăpânesc lacrimile și tremurul din voce atunci când încep să vorbesc.

- Am fost pregătită pentru toate astea de când am coborât acele scări, atunci când ai venit la noi, spun râzând. Și, da, sunt și acum. Sunt pregătită să te iubesc până când moartea ne va despărți. Sunt pregătită să fiu mama, chiar dacă fac asta în fiecare zi de doi ani. Sunt pregătită să fiu soție. Alături de voi.

Atunci când îmi ridic privirea îl găsesc cu lacrimi pe obraji. Ne oprim din dans și-mi dezlipesc mâinile de pe el, pentru ai șterge lacrimile și pentru a-l săruta pe frunte.

-Când mi-ai jurat iubire, nu aș fi crezut că va fi pentru toată viața, îi mărturisesc și încerc să nu-l privesc în ochi pentru a nu începe să plâng.

- Ți-am jurat iubire, dar nu orice fel de iubire. Ți-am jurat iubire veșnică, îmi vorbește pe un ton scăzut, și îmi prinde între degetele sale bărbia, determinându-mă să-l privesc în ochi.

Și știu.

Știu din acest moment...

Defapt, am știu toată viața...

Ca iubirea pe care el mi-o poartă...

Nu o va putea stinge nimeni.

**********