Complicated

4

"Taehyung ca întodeauna ma încânți cu munca ta" satenul schițase un zâmbet micuț.

Profesorul sau de arte la bătut usor pe umar încă admirând lucrarea da. La pus cu grija pe masa fiindcă avea de gând sa o poziționeze pe un perete in clasa. Taehyung era printre primii elevi ce vroia foarte mult sa lucreze cu el. Vroia sa îl ajute pentru ca știa ca Taehyung își dorea sa își deschidă propria galerie de arte.

"Pentru ca lucrarea asta a fost prima care mia plăcut te voi lasa pana ceilalți colegi ai tai își vor termina proiectul, deci orice tema voi da tu o sa te odihnesti in următoarele zile"

Taehyung își marise ochii o mica scânteie de bucuriei licarindui in pupila.

"Și desigur dacă la fel o sa faci și cu temele pe care le voi da in săptămânile viitoare, și dacă o sa îmi placa atunci te voi scuti și de examen, așa pentru amuzamentul meu de ceilalți studenți" rosti cu un mic rânjet in coltul buzei privind provocator spre ceilalți ce se aflau in clase castigand câteva sunete de împotrivire. "Acum Taehyung nu cred ca mai are vreun rost sa stai la ora mea poți sa te plimbi unde vrei, ești liber"

Taehyung zâmbi pana la urechi facand plecăciuni in timp ce ii mulțumea. Ieșise după din clasa rasufland ușurat. Arta era ultima sa ora din acea zi iar blondul putea acum sa se relaxeze. Cu un oftat slab pași încet pana la ieșirea in facultate dar o mâna prinsa de brațul sau îl opri întorcându-se și încercând sa își păstreze calmul.

"Tae ce dor mi-a fost de tine" băiatul cu parul întunecat, ochii ciocolatiu și corpul lucrat ii zâmbi pana la urechi facand un pas așa încât sa fie cât mai aproape.

"Ce vrei?" întreaba obosit dar încercând sa nu își arate iritarea.

"Ei hai de ce ești așa cu mine?" se miolagi băiatul privindul cu ochi de cățeluși. "Vroiam pur și simplu sa ieșim, tu ești liber, eu sunt liber, exact ce trebuie" satenul oftase adânc dorind atât de mult sa nu răbufnească.

Nu ca Hyun, așa îl chema, e un nesuferit dar Taehyung deja se săturase de toate avansurile pe care le dadea. Nu avea chef de o întâlnire și nici mai mult de un iubit, Hyun trebuia sa stie dar el nici măcar nu incerca. De fiecare data când îl zarea pe holuri se agata ca o curva in călduri și incerca sa îl scoată la o întâlnire dar tot timpul refuza. El arăta chiar frumos orice fata putea sta la picioarele sale doar ca sa ii primească toată atenția însă nu intalegea de ce tocmai el. In primul rând era băiat in al doilea rând nu credea ca e homosexual, in al treilea rând din câte știa avea o iubita deci de ce vroia sa își piardă timpul cu el.

"Scuze Hyun dar am ceva treaba de făcut" schița un zâmbet forțat dorind sa îl lase in pace.

"Dar Tae tu tot timpul îmi spui ca ești ocupat" planse satenul facand un botic de rățușca.

"Dacă apari atunci când programul meu e încercat nu am ce îți face, ne vedem alta data ok?" satenul ofta dezamăgit dar încuviința dându-i o îmbrățișare lunga acompaniat cu un sarut pe obraz , Taehyung deja simțindu-și toți fiori ce urcau pana in obraji.

La privit cum se îndepărtase putând sa răsufle ușurat. Hyun chiar era o bătaie de cap și nu vroia sa ii facă toate poftele. Era dragut dar nu pentru el.

Pasind spre ieșirea din facultatea vântul usor ii lovi obrajii Taehyung inspirând lent aerul curat lasand ca soarele sa ii atingă pielea bronzata. Acum urma doar sa de ducă acasa, sa mănânce ceva după sa iasa cu Yeontan la o plimbare. O luase spre stația de autobuz însă o mașina se opri lângă el Taehyung ridicand o sprânceana întrebător. Mașina era un model de Lexus lucios, destul de înaltă dar frumoasa. Multe întrebări ii lovi creierul vrând sa stie cine e șoferul și de ce așa mașina se opri lângă el. Poate mai era o persoana lângă si sa oprit ca sa o ieie pe ea dar când si-a întors capul nu era nimeni doar el. Ok deci acum era o situație ciudata.