Complicated

62

Dis de dimineață Taehyung s-a trezit pentru o nouă săptămână de facultate. S-a ridicat încet din pat pentru a nu trezi hybridul. Dormea mult prea frumos ca să fie distrus de sunetele pe care le făcea. În vârful degetelor își luase rapid ce avea nevoie însă înainte să iasă din cameră ceva îl opri. Cu un oftat adânc s-a întors spre hybrid care îl privea de sus cu o sprânceană ridicată.

"Pleci fără să îmi dai un pupic?" întreabă pe un ton răgușit, șatenul doar scăpând un sughiț micuț.

Vocea lui îl intimida, la naiba ca stomacul său nu începea să  îl chinuie cu fluturași.

"Dar nici nu m-am îmbrăcat" spuse pe un ton șoptit privindu-și hainele din mână după pe brunet care doar arucanse un scurt ochi la mainele lui.

"Oricum plecai fără să îmi dai acel pupic" ranji o mana de a lui fiindu-i deja lipită de obrazul băiatului care doar vroia să se ascundă definitiv de privirea sa de șoim.

"Jungkook încă nu am plecat" rosti încă pe un ton mic.

"Ai fi plecat Tae"

"O haide, abia m-am trezit și eu, nu am vrut să te deranjez cu zgomote așa ca am vrut să mă duc în altă cameră pentru a mă schimba" ridicase mânuțele cu tot cu haine hybridul încă ne fiind  interesant.

"Și totuși ai fi plecat dacă nu mă trezeam"

Taehyung l-a privit ciudat.

"Tu încerci să mă inervezi dis de dimineață?"

Hybridul scăpase un surâs slab făcând un pas, a ridicat mâna și cu o mișcare bruscă ușa era închisă iar spatele satenului lipit de lemnul tare, băiatul mărindu-și ochii și privindu-l cu ochisori speriați,la luat prin suprindere.

"Vrei să vezi cum defapt o să te inervez?" întreba moale însă și cu un strop de amuzament sadic, Taehyung lipindusi buzele într-o linie dreaptă.

Corpul său era blocat între hybrid și ușa, chiar și dacă vroia să se strecoare, șansele ca brunetul să îl lase erau minuscule. Față de el era doar un corp slab și fără putere. Abia a putut să îl clintească, nici vorbă să îl dea la o parte.

Jungkook îl privea amuzant, capul fiindu-i puțin înclinat, iar o mână avea pusă pe ușă în timp ce cealaltă se mișca lent pe braț până pe umăr și înapoi la mâna.

"Nu vreau să știu" murmura încercând să reziste la senzația delicioasă pe care o avea când îi simțea căldura.

Era doar într-un maiou, era de așteptat.

"De ce, ți-e frică ca nu o sa faci față" rânjetul începea să îi devină mai mare iar Taehyung vroia atât de mult să o șteargă cu o palmă.

"Kookie te rog o să întârzii la facultate"

"Și mie ce o să îmi iese dacă te las în pace?" întreabă încet chipul fiindu-i acum aproape de a satenului.

"Umm...orice vrei tu?" rosti mai mult ca o întrebare hybridul atât dorind să știe.

"Ok atunci ești liber"

Jungkook sa dat cu un pas în spate mainele fiindu-i împreunate în spate iar Taehyung l-a privit întrebător încercând să își dea seama dacă își bătea joc sau chiar o să îl lase să plece.

"Sunt liber?" rosti puțin nesigur în timp ce strângea hainele în mânuțe.

"Da Tae poți să pleci, astfel vei întârzia" zâmbi încă având mainele la spate iar satenul nu era prea sigur de asta.