Prefă-te că mă iubeşti

Capitolul 29

Harry izbi uşa în urma lui cu o asemenea putere, încât simţi cum îi vibrează braţul de durere din cauza impactului. Strânse din dinţi şi scoase o înjurătură murdară, pe care nu se sinchisi să o tempereze la o şoaptă, ci o făcu audibilă până la parter.

Se săturase.

PÂNĂ AICI! Îi urlă vocea, care dracu' ştie pe unde era în creierul lui, dar făcea mare scandal în momentul ăsta. Se săturase de femeia asta. O înţelesese la început, crezuse că în spatele respingerii ei, poate, se afla un motiv serios. Când îşi dăduse seama că e virgină, chiar fusese hotărât să o lase în pace. Dar i se oferise. Şi se întâmplase exact ceea ce crezuse el: acum îl ura. Regreta.

Ei bine, nu avea decât să regrete, dar cum rămâne cu el? Era ca un vampir căruia doar i se dăduse cu sânge pe la nas. Turba de foame, şi respingerea ei îl scotea tot mai mult din sărite. Ei bine, până aici cu abstinenţa. Până la urmă, toate au acelaşi lucru între picioare.

Mărşăluind pe hol, îşi scoase telefonul din buzunar şi îl sună pe Andy. Nici nu ştia dacă mai e încă aici sau plecase. Prietenul lui răspunse după al doilea apel.

- Unde eşti? Îl atacă Harry direct.

- Am ajuns acasă şi tocmai mă pregăteam să îmi comand o pizza. Bonnie e la părinţii ei şi sunt burlac singur şi plictisit acasă. Îmi recomanzi vreun film bun?!

Tropăind pe scări, Harry se căută prin buzunare după cheile maşinii, dar probabil le lăsase în contact.

- Schimbare de planuri! Aşteaptă puţin! Fu tot ce spuse Harry în timp ce trecu prin living, nu se deranjă să se uite după Jenn şi privirea ei respingătoare, pentru că avea să se enerveze şi mai tare. Nu dădu de nimeni şi sări direct în maşină, derapând spre pădure, pe unde se afla altă ieşire de pe proprietate, mai depărtată decât cealaltă de oraş – dar de care presa nu ştia.

Andy îl întrebase de vreo patru ori până acum ce dracului pune la cale.

- Nu îmi pasă de unde o iei, nici măcar cum o să arate, dar până ajung la tine, adică în maxim două ore, vreau să ai pregătită într-o cameră o femeie dornică să facă orice şi să îşi ţină gura după.

După câteva secunde, Andy oftă.

- Fir-ar al dracului! Înjură acesta de la celălalt fir. Harry- încercă el, dar nu se mai putea discuta cu Harry, îi tăie vorba imediat cu o intervenţie acidă.

- Mă ajuţi cu asta ca să ies fără sechele, sau jur că mă duc direct la un bordel şi îmi bag ceva în orice paparazzi care o să mă urmărească. Mi-a ajuns! De o lună mă înnebuneşte femeia asta şi asta e ultima dată când m-a mai respins.

Andy oftă din nou.

- V-aţi certat?

- Tu ce crezi? Mârâi Harry, apăsând acceleraţia şi lăsând o avalanşă de praf în urma maşinii.

- Harry, ai ajuns până aici. Nu risca acum din cauza nervilor, sigur mâine o să regreţi. Încercă Andy să îl convingă.

- Ba nu o să regret nimic. Nimeni nu o să afle. Am tot încercat, Andy, jur. M-am schimbat, am devenit ceea ce îşi dorea ea. Prietenul ei, iubitul ei, jucăria ei... Harry îşi strânse buzele ca să nu spună mai multe. Să îi spună acum lui Andy că se culcase deja odată cu ea, ar stârni o lungă discuţie pe care preferă să o evite. Nu mă vrea şi punct. Mai ales acum, de când a venit nunta asta, abia de stă în preajma mea. Dumnezeu ştie cât o să dureze mariajul ăsta nenorocit şi nu o să pot rezista în halul ăsta. O să îmi pierd minţile.