Şi probabil nu o să fie nimic interesant, dar chiar am vrut să pun continuarea. După cum v-am promis, o pun în fiecare weekend. Nu ştiu dacă o să aibă logică, nici nu mi-am găsit ideile, nici cuvintele.. băgami-aş! Oh da, cred că am întârziat, dar m-am uitat la X Factoooor! ♥ De când aşteptam asta... :3
Încep =))) :
— Ok, deci tipul care ţi-a cerut cele două dansuri private este Daniel Roberts, un bărbat căruia îi place de tine şi acum ieşi cu el, deşi are o personalitate puternică şi te intimidează...
— Exact. Acum, ce rochie să iau?
— Tu chiar te duci la întâlnirea asta? Adam a spus că e periculos!
— Adam a spus că îl vede periculos, nu e ca şi cum l-ar cunoaşte sau ceva de genul ăsta. Şi trebuie să mă duc pentru că deja am acceptat. În plus, ce ar putea să-mi facă? Să mă ducă în pădure, să mă violeze şi să mă lase acolo?! Fii serioasă! Ce rochie?
— Îh, cea roz!
— Aha. Pantofii?
— Cei negri. Dar de unde ştii, poate îl cunoaşte...
— Şi dacă-l cunoaşte, ce motiv ar avea să mă mintă?
— Ai uitat că Adam e gay?
— Adam nu m-a minţit, părea foarte sincer; mi-a spus clar că lui nu îi plac toţi bărbaţii, am accentuat cuvântul "toţi" aşa cum a făcut-o el. Să-mi iau sacoul? Şi unde mi-e geanta?
— I-aţi sacoul ăla negru şi geanta e pe spătarul scaunului. Şi e evident că lui Adam nu-i plac chiar toţi bărbaţii, însă Daniel ăsta e bun!
— De unde ştii că e bun? i-am aruncat o privire în timp ce-mi puneam hainele în ordine. I-am spus eu, oare, că Daniel arată bine?
— Ăh, pentru că tu ai spus-o! Ai uitat cum l-ai descris mai devreme? "Înalt, puternic, şaten, ochi căprui, dantură perfectă, personalitate puternică..."
— Da, da, am înţeles! Asta nu e ca şi cum l-aş plăcea...
— Ai spus-o! E clar! Ştiam eu, de la început ştiam!
Începu să ţopăie prin casă, strigând întruna că îmi place de el. Evident că îmi place de el, dar nu am să recunosc asta în faţa prietenei mele, sau a lui... Deşi mi-aş dorit să nu mă fi dus la magazin, să nu mă fi întâlnit cu el şi să nu fi acceptat propunerea lui, o parte din mine e bucuroasă că această întâlnire va avea loc.
— Pământul către Hannah!
— Ce-i? am tresărit când prietena mea mi-a rupt firul gândurilor.
— Eu aş spune să te grăbeşti, e ora şase iar tu stai cu orele în baie!
Aş fi contrazis-o, pentru că în realitate ea e cea care stă "cu orele" în baie, dar nu am mai spus nimic, ci doar i-am aruncat o privire urâtă după care am intrat în baie şi am încuiat uşa după mine; nu se ştie ce se poate întâmpla cu vaca de Rose prin preajmă. Am chicotit la gândul ăsta, după care m-am dezbrăcat de hainele purtate astăzi şi am intrat în duş, lăsându-mi deoparte toate gândurile legate de această seară; legate de el. Mi-am masat corpul cu gelul de duş cu miros de trandafiri iar părul l-am răsfăţat cu un şampon de bună calitate, cu miros mentolat.
În cele din urmă am părăsit cabina de duş, înfruntându-mă cu realitatea crudă şi... rece. Mi-am şters rapid corpul şi mi-am îmbrăcat ţinuta aleasă pentru aceste câteva ore, după care mi-am uscat părul, lăsându-l în valuri pe spate. Am ieşit din baie, găsind-o pe Rose pe pat, având telefonul meu în mână. La dracu, mi-am lăsat telefonul în cameră! Înainte să încep o conversaţie despre faptul că nu e frumos să te uiţi în telefonul altei persoane, am observat că expresia de pe faţa ei era dezamăgită şi... tristă?
