53. Acum, suntem o familie

3.5K 217 4
                                    

- Aş fi prea egoistă să-ți cer să rămâi?

- Nu, scumpo! Dar oricât de greu îmi este trebuie să plec, doar două săptămâni voi lipsi. Iar până atunci poți să te ocupi de organizarea nunții.

- Deja? întrebă ea cu uimire.

- Da, ce rost mai are iubito să aşteptăm? Într-o lună putem face asta.

- O lună? Ai înebunit? Cum voi putea organiza totul într-o lună? se panică Jessica.

- Are dreptate, adăugă Garry. Pentru o femeie, nunta este un lucru greu de organizat, necesită timp.

Brad îi aruncă o privire lui Garry.

- Înseamnă că vei avea nevoie de ajutor, Garry poate fi mâna ta dreaptă, dacă tot se pricepe atât de bine.

- Ok! Oricum nu vreau o nuntă mare, ci chiar una restrânsă, noi doi, Robert, familia noastră şi prietenii noştri.

- Mă bucur, la fel gândeam şi eu!

- Vă rog, domnule, biletul dumneavoastră. Țineți coada pe loc, avionul trebuie să decoleze.

- Mă scuzați! Iubita mea, o sărută pe buze, obraji şi frunte. Te iubesc! Ai grijă de Robert! Mă întorc repede!

- Şi eu te iubesc! îl privi cum intră pe coridorul, care ducea spre pistă.

- Haide, se va întoarce repede! Cât de mult mă bucur că sunteți împreună!

- Da. Mi-am lăsat maşina în drum..îşi aminti ea.

Ajunşi în fața aeroportului, Garry îi parcă maşina într-un loc liber, apoi veni lângă ea.

- Poftim! îi înmână cheile. A reuşit Eva să te anunțe?

- Da. Vă mulțumesc! Fără voi nu am fi reuşit să fim din nou împreună.

- Meritați asta! Nici nu ştiți cât de frumoşi sunteți împreună.

- Mulțumim! Şi tu şi Eva facem un cuplu frumos şi chiar mă bucur pentru voi, vă potriviți. O cunosc pe Eva şi ştiu că e fată bună, acelaşi lucru pot să spun şi despre tine.

- Da, atât că nu sunt fată, râse el.

- Ee, ştii ce am vrut să spun.

- Înainte de a pleca. Jessica, pot să te întreb ceva?

- Da, sigur.

- Uite, scoase un inel de logodnă din buzunarul drept al blugiilor, era din aur alb cu un diamant argintiu.

- Uau, e minunat! îl luă în mână. E superb!

- Garry, e deja luată!

- Brad! se întoarse Jessica şi-l văzu pe Brad stând în fața ei cu bagajele.

- Credeai că am să te las să pleci singură în pijamale?

Jessica ss privi, uitase complet că plecase în pijama de acasă. Se simți oarecum ruşinată. Brad se apropie de ea şi o sărută.

- Mă bucur că ai venit să mă opreşti! Îşi întoarse privirea spre Garry, luă inelul din mâinile Jessicăi. Îmi pare rău, frate, dar e luată. Îi dădu inelul, iar Garry zâmbi.

- Ştiu, e pentru Eva.

- Ştiam, e foarte frumos. Mă bucur că te-ai hotărât să faci pasul acesta.

- Şi eu. Eva va fi foarte încântată!

- Sper să fie aşa, zise Garry.

Brad şi Jessica merse cu maşina Jessicăi, însă Brad conduse maşina. Garry merse cu maşina, cu care îl aduse pe Brad la aeroport.

Medalionul dragosteiWhere stories live. Discover now