Smarty Pants

Capitolul 22 - In padure partea a II-a (Sebastian)

OK, un nou capitol, am luat in sfarsit vacanta, am luat examenul, am doua saptamani libere, asa ca      o sa postez mai des, yuuupy!

Capitolul asta este scris din punctul de vedere a lui Sebastian. Enjoy!

Capitolul 22 - In padure partea a II-a

Fata asta o sa ma bage in mormant intr-o buna zi! Dar de ce imi pasa? Nici nu ar trebui sa imi pese! Adica, in mod teoretic nici nu ar trebui sa o plac si acum ce fac? Sunt afara in frig si ma invart in cercuri pe intuneric intr-o padure cu alti doi aiuriti! Urasc padurile! Sunt murdare si au pamant si copaci si frunze si gandaci, e prea multa natura! 

-Si mai exact unde ne indreptam, nici macar nu stim in ce directie a luat-o? o aud pe Andy intreband din spatele meu. 

-Pai am putea- 

-Nici nu am fi fost aici daca nu era Sebastian! 

-Haide acum Andy, nu e vina nimanui. 

-Ba e vina lui, dau vina pe el! Din cauza lui a fugit Lilly, cine stie ce s-a ales de ea, saracuta Lilly, daca a mancat-o ursul? Sunt ursi in padurea asta, nu? 

-Asa scrie in brosura... 

-Cine ar mentiona ursi intr-o brosura, ce oameni batuti in cap ar face asta? 

-Poate au scris asta ca o atentionare, era scris cu litere mici. 

-Pft, mereu sunt litere mici! Urasc literele mici! 

-Asta din cauza ca esti oarba ca o cartita fara lentilele tale de contact sau ochelarii cu care iti sta foarte dragut. 

O sa imi ies din minti cu astia doi in urma mea! Nici macar nu pot sa gandesc, si cautam doar de 15 minute! 

-Am o idee, ce-ar fi sa ne despartim, asa acoperim mai mult teren, voi o luati pe acolo, iar eu pe aici. 

-O idee minunata! exclama Dylan, hai sa mergem Andy! 

Cand in sfarsit cei doi au plecat am rasuflat usurat. Credeam ca nu o sa mai fie liniste niciodata, Andy cu sarcasmul ei enervant si Dylan cu stupiditatea lui, il urasc pe tipul ala, nu stiu ce vede Andy la el! E un ametit!  

Bine, sa ne concentram asupra problemei de fata, aceea de a o gasi pe mica miss cap de curcubeu. Ce-a fost in capul ei? Evident nu avea nimic acolo in momentul in care s-a decis pur si simplu sa fuga in padure, noaptea, unde pot sa o manance ursii. Pft, auzi tu iubita! Nici nu stiu despre ce vorbea, eu nu am iubita, nimeni nu imi pune lantul de gat! Nu domnule, nu, nici macar ea cu ochii aia mari si albastri ai ei, parul ei foarte colorat si moale sau degetele ei subtiri si lungi ca de pianist... Gah! Iesiti din capul meu! Afara! 

Nu stiu ce mi-a facut, e mereu acolo in capul meu si nu vrea sa iasa! La fel si javra aia a ei de caine, doar ca ea nu ma sperie...prea mult.

Dar daca e o vrajitoare? Cum de nu mi-am dat seama inainte? Sigur e o vrajitoare, ea a facut asta, a folosit magie, ca in Harry Potter, a folosit o potiune sau ceva, daca o sa ma transforme in broasca? Nuuuu! Sunt prea frumos pentru a deveni o broasca, verdele nu ma prinde, si nici negii! Cate fete s-ar intrista daca eu m-as transforma intr-o broasca? 

Gata, trebuie sa o gasesc si sa iau antidotul pana nu ma transform intr-o ciudatenie verde, topaitoare, acoperita cu mucus! Dar nu vad nimic! Sa aprinda cineva soarele ala odata! 

-Aaaau! Cine pune un copac in drum? La naiba! Ce fraieri! Gah, sa lasam asta, trebuie sa o gasesc pe Lilly, toate ghinioanele astea sunt numai din vina ei si a magiei negre! Ce altceva ar putea sa fie? 

-Ce-a fost trosnetul ala? A-alo, e cineva a-acolo? Vreun urs, p-poate? Daca da, sa stii ca nu am gust bun, mai bine te duci dupa Dylan si Andy, doi la pret de unul, haha, te-ai pr-prins? Te-ai prins?