Dream-||TAEKOOK FF||

_c_a_p_i_t_o_l_u_l_14_.

Trecusera abia 2 ore. Baietii inca dormeau,iar eu inca ma holbam pe geam incercand sa-mi dau seama ce se intampla.
De-o data,am simtit cum 2 palme mare imi maseaza umerii. M-am intors. Era Taehyung. Am rasuflat usurat.
I-am zambit si el si-a scos limba la mine. Era unul din cele mai frumoase momente. Pacat ca cineva chiar ma ura. De-o data usa casei s-a deschis brusc lasand vantul puternic sa invadeze intreaga camera. M-am ascuns in spatele lui Taehyung,iar baietii s-au trezit brusc si s-au pus in fata noastra. Un grup de 6 persoane a intrat. Liderul lor era o....FEMEIE?!
Ma si amuza chestia asta,dar am realizat din nou in ce situatie sunt si am zis ca rasul nu-si are locul aici. Barbatii s-au aliniat in spatele femeii,iar ea a inceput sa vorbeasca:

Mrs:
Taehyung,Taehyung..
Chiar credeai ca o sa scapi atat de usor? Credeai ca o sa te las liber dupa tot ce ai facut? NU! Asta e in imaginatia ta. O sa te urmaresc. O sa fiu cosmarul tau. O sa-ti pierzi familia si prietenii!

S-a oprit cu un ranjet destul de larg pe fata. S-a uitat atenta la mine apoi a inceput sa rada. Eu eram in ceata. Baietii la fel,in afara de Taehyung. El era nervos. Stia ce avea doamna aceea sa zica. M-am dus mai aproape de el si l-am luat usor de brate si i-am soptit:

Jungkook:
Taehyung..Stiu ca te deranjeaza,dar sa nu incepi cu vreun sca-..

Ca de fiecare data,ramaneam cu frazele neterminate. Devenise enervant,dar nu asta era problema in momentul asta.
Brusc am facut contact cu podeaua. Am fost impins de...Taehyung. Nu aveam habar de ce a facut asta,dar s-a intors catre mine cu o fata dezgustata si a tipat:

Taehyung:
Tu chiar atat de prost poti sa fii? Tu chiar credeai ca o sa mearga? Credeai ca asta e real? Oh,Jungkook,tot bleg ai ramas. Mereu crezi in altii,dar niciodata in tine. Cand o sa inveti ceva din faptele tale?

Jungkook:
Taehyung..eu..

Taehyung:
Nu,Jungkook. Asta nu e real. Noi nu suntem reali. Noi nu am existat si nu vom exista vreodata. Intelege asta.

Jungkook:
Tae,nu...Nu pleca. Asta nu esti tu..Te rog

Nici nu s-a uitat la mine. Pur si simplu a imbratisat-o pe acea femeie,si-a cerut iertare apoi a plecat cu ea. Nici macar un „adio” nu mi-a zis. Eu,fiind cel „bleg” asa cum a spus el,am inceput sa plang. Asta a fost ziua in care am plans cel mai zgomotos,dureros si cel mai mult. Dureros? Da,dureros,deoarece ii strigam numele si voiam sa fug dupa el,dar baietii nu m-au lasat. Nu intelegeam de ce a facut asta. Stiam ca..ma iubeste. Ca o sa fie aici cu si pentru mine. Da,m-a ranit,am incercat sa inteleg atitudinea pe care o are cand e in preajma mea,dar..el a dat cu piciorul la tot. A plecat. Din nou. Si eu care credeam ca oricine merita a 2-a sansa,dar se pare ca tot "bleg" raman.

"You promised me that you'll be here but as always,I am still alone."

._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._._.

stiu ca sunteti in ceata,dar o sa aiba sens totul. o sa vedeti. sper sa va placa~
pare rau ca e in halul asta,i can t do more