Dream-||TAEKOOK FF||

_c_a_p_i_t_o_l_u_l_19_.

În timp ce stăteam pe spate,iar geamul era parțial deschis,am putut să văd o mână încercând să se agațe de ceva ca să intre. M-am ridicat brusc,dezbrăcat,şi am împins persoana respectivă şi am închis geamul. În spatele meu îşi făcuse loc o altă persoană şi şi-a pus mâna pe buzele mele,astfel eu neputând să anunț că sunt în pericol. Ce mă jena cel mai tare era faptul că eu stăteam dezbrăcat,lângă un bărbat pe care nici nu l-am văzut.
În următoarele minute,au mai apărut 2 namile şi în urma lor,o femeie. Recunosc,parfumul ei mirosea excelent. Asta era dovada că îşi permitea lucruri scumpe. Nu am apucat să-mi termin gândurile că un altul a venit fulgerător în mintea mea: Ea era acea femeie. Ea e Kim Jeongwha.
După privirea mea,şi-a dat seama că acum,ştiam cine e. A surâs blând,dar răutăcios în acelaşi timp,s-a apropiat extrem de mult de mine ceea ce mă făcea extrem de ruşinat fiindcă eu tot dezbrăcat eram,şi-a pus mâna rece pe pieptul meu,care a trimis fiori în tot corpul şi a spus:

Kim Jeongwha:
Jeon Jungkook. Aşa-i?

În acel moment eram cuprins de frică. Nu ştiam cum să reacţionez şi ce să zic. Am dat din cap ca un idiot iar ea a râs. Pur şi simplu râdea,iar eu aşteptam ca unul din băieţi să vină să mă salveze. În special,Taehyung. Voiam să vină să mă scoată de acolo,să mă ia în braţe,să mă calmeze şi să-mi spună că va fi totul bine. Nu a fost aşa.
Mi-au pus o eşarfă la ochi,m-au luat pe sus în "bride style" şi m-au băgat în dubă. Stăteam la mijloc între 2 matahale. Aşteptam uşor să mor.
În aproximativ 10 minute ajunsesem. Eu aveam o rochie largă,stil cămaşă de noapte. Nu ştiu de unde au luat-o.Oricum,m-au luat iarăşi în "bride style",m-au dus în casă,mi-au dat eşarfa jos şi m-au aruncat în patul dintr-o cameră care arăta ca o cameră de tortură sexuală. Am început să plâng. Voiam ca Taehyung să fie aici. Tremuram din toate încheieturile. Plângeam fără oprire. A venit un bărbat îmbrăcat la costum ca să mă lege din nou cu acea eşarfă. Eram iarăsi orb. Am simţit cum cineva,la sigur un bărbat pentru că greutatea sa era destul de mare,s-a aşezat în pat.M-a apucat de mâini,m-a pus pe spate şi mi-a legat ambele mâini una de cealaltă. A început să mă sărute cu brutalitate,mă muşca de buze,îmi străngea încheieturile cu putere şi simţeam că voia să facă tot mai mult.
Eram complet scârbit. Mă zbăteam,ţipam,îl loveam cu picioarele,dar nimic. Era fără folos. Nimeni nu mă auzea,nu aveam nicio scăpare. Nu vedeam nimic. Eram ca un orb. Exact aşa mă simţeam. A început să mă dezbrace. Îi era uşor. Eram legat,nu vedeam nimic,iar tot ce purtam acea rochie. În următoarele secunde eram complet gol în faţa unui bărbat pe care nu l-am putut vedea şi de care nu mă puteam proteja. A început să mă muşte de tot corpul,să îşi bată joc de mine,să mă biciuiască. Mai pe scurt,să mă maltrateze.
După ce tot calvarul s-a terminat,mi-au dat masca jos. Mai bine nu o făceau. Eram muşcat din cap până-n picioare. Fiecare centimetru era învineţit. Tremuram din nou şi normal,iar am început să plâng. Unul din motivele care m-a făcut să plâng era faptul că,în tot acest timp credeam că Taehyung e lângă mine,că mă iubeşte şi că o să mă protejeze.Dar m-am înşelat. Un alt motiv este faptul că mâine era ziua mea. Speram să fiu aproape de prietenii mei,dar probabil că nu va fi aşa. Mă gândeam deja la faptul că există uriaşa posibilitate de a muri aici. Chiar acum.
Am rămas o vreme singur. Era foarte frig. Încă eram legat,iar buzele mele tremurau,erau învineţite şi umflate. Mă gândeam la Taehyung. La faptul că poate nici nu îi pasă unde sunt,dacă sunt bine sau dacă măcar sunt viu. Mă apăsa gândul că poate îşi făcea de cap cu vreo fată sau chiar cu unul dintre băieţi. Eram complet mort pe dinăuntru. În scurt timp,ea a apărut din nou:

Kim Jeongwha:
Deci,Jeon Jungkook,ţi-a plăcut compania?

Efectiv,îmi venea să o scuip. Voiam chiar eu să o bat,dar ştiu că eram complet neputincios. Doar stăteam să mă uit la faţa ei oribilă. A început să râdă ca o idioată şi m-am strâmbat.

Kim Jeongwha:
Fii atent aici,fiţosule. Ştiu că mâine e ziua ta. O să faci 20 de ani. Şi? O să mergi acolo,ca un câine teleghidat,o să te prefaci că ai mers în altă parte,asta dacă eşti întrebat şi o să-ţi primeşti cadoul.

Cadou? Ce cadou? Vor să-mi facă ceva,asta era clar. Mă aşteptam să mor din cauza lui Taehyung. Speram măcar să îmi deschid unul din cadouri,asta dacă primeam vreun cadou.

Am rămas acolo peste noapte. Era un frig cumplit. Mi-au dezlegat mâinile şi m-au lăsat să stau singur. Am început din nou să plâng şi am început să ţip,dar ştiam că nu mă va auzi nimeni. Eram complet singur. Mereu am fost. Mereu voi fi.

_________________________________
îmi pare rău.
1 chapter left. are you ready?
scuze pentru posibilele greşeli.