O Vară

Capitolul 3

Betty POVESTEȘTE

Stăteam întinsă pe canapea și cu căștile în urechi. Aveam nevoie sa fiu puțin liniștită și să îmi pun gândurile în ordine.

Mă simt puțin zguduită iar în scurt timp apăruse nenea chel de atunci din aeroport. Unde o fii fost până acum? Nu l-am văzut deloc.

- Am aterizat, domnișoară.

Betty: Deci urmează să plecăm?

- Desigur.

Oftând mă ridic de pe canapea și îmi pun lucrurile in ghiozdan. Sunt condusă de acest om până la ieșirea din avion. Până la ieșirea din avion și din aeroport am fost păzită de către 4 oameni bine făcuți și securizați. Îmi place cum sună.

Vremea este una frumoasă. Cerul senin, soarele pe tot cerul și o căldură de nedescris. In Los Angeles ploua foarte rău aseară. Aici este o vreme buna de plajă.

Am urcat într-o mașină mare și neagra. In locurile din fata se aflau 2 oameni de pază. Geamurile erau fumurii și era destul de întuneric înăuntru.

Betty: De ce sunt așa păzită?

- Tatăl tău vrea securitate maximă pentru fiica lui.

Betty: Ce ar putea să mii de întâmple?

- Tătal tău este foarte cunoscut în oraș, de aceea dorește protecția permanentă familiei lui.

Betty: Am înțeles..

Asta nu este un motiv să fiu păzită in permanență. Nici nu mi-ar place asta. Sigur este vorba de altceva.

Am ales sa nu mai spun nimic legat de "securitatea" asta. Sper sa nu fiu păzită si când mă duc la baie. Asta ar fii chiar culmea.

Dintr-o dată mașină se oprește încetișor. Ușa de pe partea mea se deschide, iar asta este semn că am ajuns. Ies din mașină și rămân cu totul șocată de ceea ce vad în fața.

Vila era foarte mare. Extrem de mare. O curte superbă și chiar și fântână. Sigur tata locuiește aici? Pun pariu că s-au schimbat mult in toți anii ăștia.

- Urmați-ma.

Respirând din ce in ce mai repede, iar creșterea emoțiilor era din ce in ce mai mare, țin pasul cu șoferul mașinii.

Ajungem in fața ușilor mari și imediat se deschid singure. Intrăm in vila minune iar design-ul și tot ce era înăuntru era atât de frumos și potrivit familiei.

Nu este nimeni aici. Mă uit prin jur și am observat că sunt sigură. Luându-ma cu valul de a mă uita peste tot, îmi aud numele strigând.

- Elizabeth.

Mă uit către vocea bărbătească și observăm că este chiar tata. Era aranjat și îmbrăcat la 4 ace.
Alături de el fiind o femeie bruneta, frumoasa și elegantă.

Betty: Tati!!, Tip eu sărind în brațele lui și îmbrățișând-ul cu mare iubire.

Lorenzo: Of, fata mea!

Betty: De când așteptam momentul ăsta!!

Simțeam ceea ce simțea și el. Îmi era dor de parfumul lui. A mentă. Datorită lui am scăpat de alergia mentei.

Ne desprindem din îmbrățișare apoi imediat îmi ia palmele în ale lui. Se uita in ochii mei, și puteam sa jur că avea lacrimi.

Lorenzo: Ai crescut.. Ești adolescentă. Am o fată așa frumoasă..

Betty: Doar cu tine seman, nu?, Zic eu zâmbind cu gura până la urechi.

Lorenzo: Betty, ea este.. soția mea, Hermione.

Betty: Buna ziua, încântată, intind eu mana politicos.

Hermione: La fel, dragă.

Lorenzo: Deci scumpo, cum a fost zborul?

Betty: Ăla a fost avion? Atât de amenajat?

Lorenzo: Este un avion privat scumpo.

Betty: Da, am aflat și eu, spun râzând.

Hermione: Doriți ceai?

Lorenzo: Desigur, iubito. Fructe de pădure, nu?

Betty: Da..

Rămân surprinsă deoarece tata încă îmi știe gusturile. Asta înseamnă că mereu s-au gândit la mine și nu m-a uitat.

Betty: Mi-a fost dor de tine..

Lorenzo: Și mie scumpo. Îmi pare rău că nici eu nu te-am mai sunat. De la un timp sunt foarte ocupat și nu mai pot face față lucrurilor. Dar azi mi-am făcut timp pentru tine. Ești un lucru important.

Betty: Nu-i nimic. Toți suntem ocupati.

Lorenzo: Ai rămas la fel de înțelegătoare că înainte.

Betty: Normal. Apropo, cat timp voi sta, as vrea sa nu mai fiu păzită așa cum am fost tot drumul.

Lorenzo: Bine. Voi rezolva asta.

Betty: Ce as putea sa fac aici o vară întreagă? Mama mi-a spus mai întâi de "luna de miere" și după că voi veni aici.

Lorenzo: Da, mama ta va place cu acel om într-o mică vacanță. Așa că a ales să stai în grija mea și a soției mele.

Betty: Nu ai fost puțin suprins sau gelos?

Lorenzo: De ce as fi? Fiecare face ce vrea, eu am o viață, mama ta la fel. Nu mă afectează cu nimic.

Dând afirmativ din cap la ce spusese el. Deci tot ce îl interesează pe el acum, sunt eu. Nu prea o interesează viața mamei. Și nu îl deranjează cu nimic.

Betty: Eu nu îl consider pe William un "tata".

Lorenzo: Nici nu trebuie. Nici băieții lui Hermione nu îmi zic "tată". Dar avem o relație foarte specială.

Betty: Băieți?

Lorenzo: 2 gemeni. Sunt foarte de treabă și sigur te vei înțelege cu ei. Poate îți vor arata și orașul.

Betty: Sper..